Între România și Ungaria are loc zilele acestea un schimb apăsat de declarații din cauza drapelului secuiesc, pe care noul prefect al județului Covasna cu populație preponderent ungurească l-a scos din prefectură. Gestul a atras critici de la Budapesta. Bucureștiul a răspuns criticilor cu alte critici. Dar nu este o dispută generală, după cum relatează Sabina Fati:
In vreme ce Traian Basescu, presedintele Romaniei se intretine cordial cu Viktor Orban, premierul Ungariei, la summit-ul Uniunii Europene de la Bruxelles, televiziunile de stiri de la Bucuresti continua asa numitul scandal al steagurilor, care s-a internationalizat datorita declaratiilor excesive facute de inalti oficiali romani si ungari. Totul a pornit de la faptul ca noul prefect de Covasna, Codrin Munteanu a scos din incaparea unde era investit, drapelul secuiesc. Tinutul Secuiesc este o regiune istorica aflata in centrul Romaniei formata din judetele Harghita, Covasna si Mures, locuite preponderant de maghiari. Secuii sint un grup etnic maghiar, care a colonizat marginea de est a fostului Imperiu Habsburgic. Majoritatea secuilor erau graniceri, iar la 1500 acestia au hotarit pentru prima dată ca au nevoie autoguvernare si autonomie.
Dincolo de traditiile secuilor si revendicarile maghiarilor din Romania privind autonomia Tinutului Secuiesc, arborarea steagului lor a fost stabilita printr-o hotărâre a Consiliului Judetean in 2008 si mai apoi printr-o decizie judecatoreasca. O judecatoare de etnie romana, Alexandra Daniela Benegui a ajuns la concluzia ca in Romania exista „zeci de unitati teritoriale care au aprobat fanioane, drapele si chiar imnuri” si ca atare ar fi o disciminare pentru cetatenii din Covasna sa nu poata beneficia la rindul lor de astfel de insemne.
Cu toate acestea, prefectul de Covasna a ordonat eliminarea steagului Tinutului Secuiesc si acesta a fost primul pas pentru debutul conflictului diplomatic care a urmat. Secretarul de stat al Ministerului de Externe de la Budapesta, Nemeth Zsolt, a vorbit despre „agresiuni simbolice” ale Romaniei la adresa minoritatii maghiare din tara si ambasadorul ungar la Bucuresti a reamintit ca Budapesta sustine obtinerea „pe cale pasnica si democratica” a autonomiei Tinutului Secuiesc. In contrapartida, premierul roman Victor Ponta a definit drept „obrazinicii” declaratiile oficialilor ungari, iar presedintele onorific al Uniunii Democratice a Maghiarilor din Romania, Marko Bela, considera ca derapajele din aceste zile au avut loc si din cauza ca cele doua guverne n-au mai avut o sedinta comuna din 2008.
Totusi, ministrii de externe ai Romaniei si Ungariei, Titus Corlatean si Janos Martony, au ajuns la concluzia ca trebuie sa evite „escaladarea atitudinilor si declaratiilor publice”, in vreme ce purtatorul de cuvint al Comisiei Europene a precizat ca acest scandal tine de politica interna a celor doua tari si o eventuala pozitie a Comisiei va avea loc doar daca va exista o dezbatere in cadrul Parlamentului European. Socialistii si liberalii romani, care in mod traditional au accese nationaliste sustin ca vor provoca o astfel de dezbatere, numai ca intre timp diplomatii celor doua parti par sa fi ajuns la un compromis. In schimb, in judetul Mures au inceput sa fie arborate steaguri secuiesti pe cladirile primariilor si chiar pe spitale si, de asemenea, in Ungaria tot mai multe primarii pun in semn de solidaritate cu secuii steagul acestora la vedere.
Este un razboi al simbolurilor, dar in spatele acestora persista frustarile istorice ale unor lideri politici romani si dorinta maghiarilor de a fi tratati ca egali ai romanilor, nu doar in fata legii, ci si din punct de vedere administrativ. Obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc este astfel scopul cel mai curajos pe care il afiseaza maghiarii din Romania in ultimii 20 de ani.
