Linkuri accesibilitate

Sănătatea şefilor de stat – între tradiţia secretului şi afacerea mediatică


După incidentul din Pădurea Domnească, exemplul de transparenţă maximă al preşedinţiei moldovene a surprins până şi comunitatea medicilor.


Nu doar in sistemele autoritare, dar si in ceea ce ar putea fi numit o „democrație absolutista”, precum - vreme îndelungată - sistemul prezidential francez, sănătatea șefului statului a fost permanent un subiect tabu pentru presa.

Fără ca aceasta sa fie în mod deschis un secret de stat, niciun ziarist nu ar fi indraznit, in Franța lui Pompidou sau a lui Mitterrand, să caute să obțină accesul la fișa medicală a președintelui Republicii. In mod paradoxal, Franța republicană, inclusiv in mentalitatea sa populară, vedea in asta un fel de privilegiu personal, de factură regală, al președintelui. Așa cum, atunci cand au descoperit in presă ca Mitterrand avea amante si o fiică din flori, francezii au fost scandalizati nu de ceea ce au aflat, ci de faptul ca presa se amestecase in viața privată a președintelui, la fel doi președinți au putut sa moara de boli grave si prelungite fără ca starea sănătății lor sa fi fost vreodata divulgata populației Franței.

Camere de securitate în faţa portretului lui Mao Zedong la Beijng, China
Camere de securitate în faţa portretului lui Mao Zedong la Beijng, China
Aparent, o asemenea atitudine nu se deosebește de cea din China, URSS sau Rusia, unde sănătatea șefului statului a fost întotdeauna un secret absolut. Corpul marelui om nu trebuie sa se arate fragil, pentru a se evita destramarea corpului politic. In Franța si in China e vorba de mosteniri ale mentalitatii regale si imperiale arhaice, din vremea in care regele sau împăratul reprezentau centrul armonios al universului. De aici si ritualul de la curtea Franței, unde persoanele-cheie ale Regatului asistau la toaleta matinala a Regelui-Soare. Orice disfunctionare a maruntaielor regale putea duce la grave tulburări sociale, așa încât ea trebuia ținută secretă cu orice preț.

Mentalitatea s-a prelungit pînă in epoca modernă. Pompidou a murit de septicemie, Mitterrand de un cancer pe care l-a târât ani de zile fără ca nimeni sa fie la curent in afara medicilor săi si a câtorva miniștri. Abia Sarkozy a venit cu mentalitatea inversă, făcându-şi publica fișa de sanatate si transformand un mic incident, atunci când i s-a facut rău in timpul unui jogging, in afacere mediatică naționala doveditoare de transparență.

Fidel Castro, 3 februarie 2013
Fidel Castro, 3 februarie 2013
Evident, în dictaturi secretul capătă dimensiuni cvazi-religioase. Șeful statului nu poate fi altfel decât intr-o formă fizica etern perfectă. Dictatura poate fi chiar si de tip laic-comunist, tabuul rămâne acelasi, cum vedem in Coreea de Nord, Cuba sau Venezuela. Momâia tremurândă care e Fidel Castro repare periodic fiind definită de presa a fi intr-o forma splendidă.

Ca in romanul emblematic Toamna Patriarhului al lui Marquez, prăbușirea fizica a liderului suprem ar duce la fisurarea iremediabila a solidității regatului. De aceea, fidelii si sicofantii caută sa prelungeasca mitul sănătății șefului suprem pînă in momentul asigurarii unui succesor si a continuitatii linistitoare.

Extrema logica e conservarea eterna a invelișului -artificial de acum - al lui Lenin... cu rezerva ca majoritatea liderilor preferă totuși sa fie indestructibili si de admirat cît sînt încă in viață.

***

Instituţia prezidenţială, dar şi presa de la Chişinău au avut de trecut un test de transparentă la finele lunii trecute când au decis câta sinceritate îşi pot îngădui atunci când boala unui lider îl împiedică să onoreze agenda.

Nicolae Timofti
Nicolae Timofti
Intervenţia chirurgicala suportata de preşedintele Timofti care a zădărnicit vizita preşedintelui României, Traian Băsescu, la Chişinău, programata pentru 1 februarie, mai curând că ar fi fost ambalată în eufemisme. Daca nu ar fi existat precedentul „Pădurea Domnească”. După ce a condamnat reflexele demnitarilor care s-au ascuns în spatele normelor procesuale si nu s-au grăbit să-şi facă publică participarea la o vânătoare cu final tragic, preşedinţia a dat exemplu de transparentă maximă, surprinzând astfel până şi comunitatea medicilor care prefera sa omită amănunte când e vorba de înalţi demnitari. Darămite când e vorba de preşedinte ale cărui analize în mod tradiţional erau catalogate drept un fel de secret de stat.

Presa la rândul ei a trebuit să facă dovada că ştie a diferenţia speculaţiile şi informarea obiectivă şi decentă.

Cum s-au descurcat cele două instituţii în faţa provocării inedite?

Ion Păduraru, secretarul general al aparatului preşedintelui, crede că presa s-a descurcat bine până în momentul în care a vehiculat informaţii despre pretinse complicaţii la pancreas care ar fi apărut după intervenţia suportată de Nicolae Timofte, informaţii calificate de Ion Păduraru drept speculaţii ordinare. Ion Păduraru:

Ion Păduraru
Ion Păduraru
„Sănătatea preşedintelui este desigur o chestiune de interes public, dar ceea ce a apărut astăzi la unele televiziuni că, uitaţi-vă, domnilor, se pare că starea preşedintelui s-a agravat, sunt lucruri absolut lipsite de temei. Starea domnului preşedinte este foarte bună, recuperarea merge foarte bine, eu mă întâlnesc în toată ziua cu el. Şi astăzi mă voi întâlni. Aşa că eu înţeleg dreptul presei de interpreta unele situaţii, chiar de a le exagera, dar totuşi atunci când vrei să dai o informaţie, întreabă-mă pe mine, dar dacă nu mă crezi, întreabă doctorii şi o să-ţi spună că totul e normal.”

Am întrebat-o şi pe Ludmila Andronic, preşedinta Consiliului de presă, dacă a observat în comportamentul presei în această situaţie concretă tentaţia de a perpetua speculaţiile în detrimentul unei informări obiective:

Ludmila Andronic
Ludmila Andronic
„Atâta timp cât într-o ţară înainte de a deveni preşedinte, o persoană trebuie să prezinte certificatul de sănătate şi alegerea sau nealegerea lui depinde şi de acest indicator , înseamnă că starea de sănătate a unui preşedinte ţine de interesul naţiunii. Am văzut însă că în ultimele zile s-a tot discutat dacă au apărut complicaţii sau nu. Aici mie mi se pare că intrăm în zona speculaţiilor. Nu poţi întreba orice medic cât de gravă este o intervenţie pe pancreas într-o ştire de asta, ci doar pe cel care îl tratează pe preşedinte.”

Valeriu Reniţă, în trecut purtător de cuvânt al preşedintelui Voronin, spune însă că prima vinovată de apariţia speculaţiilor este nu presa, ci instituţia prezidenţială, care a rămas, la părerea sa, la fel de închisă ca altădată atunci când vine vorba despre sănătatea preşedintelui. Iată însă de ce anume se crede îndreptăţit să-i reproşeze preşedinţiei lipsă de transparenţă fostul consilier prezidenţial:

„Problema transparenţei este una gravă în Republica Moldova şi nu s-a schimbat în ultimii ani. Aţi văzut vreun comunicat despre starea sănătăţii preşedintelui, nu din impresii, auzite, ci cu analiza sanguină etc.?

Europa Liberă: Credeţi că ar trebui să se ajungă la asta?

Valeriu Reniţă
Valeriu Reniţă
Valeriu Reniţă: Sigur că da. Pentru că sănătatea preşedintelui nu e doar sănătatea preşedintelui cât timp e în serviciul poporului. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă dumnealui mai mult timp nu şi-ar putea exercita funcţiile, mai ales că până la dumnealui am avut acel blocaj politic îndelungat. De aceea nu mi se pare nimic speculativ. Mie personal mi-a dat de bănuit şi faptul că nu se ştie numele medicului prezidenţial care trebuie să existe. Preşedinţii sunt aleşi la o vârstă care e afectată în mod normal de maladii, aşa că trebuie să ştim medicii care le urmăresc sănătatea. În plus, bănuiesc că aşa cum nu au existat, aşa şi nu există nişte instrucţiuni clare ce face o instituţie prezidenţială atunci când sănătatea preşedintelui este în pericol.”

Rămâne întrebarea dacă despre spitalizarea preşedintelui s-ar fi anunţat în situaţia în care nu ar fi fost nevoie de justificat amânarea unei vizite la nivel înalt. Preşedinţia dă asigurări că ar fi făcut anunţul cu maximă sinceritate şi dacă nu ar fi existat acea necesitate.
Previous Next

XS
SM
MD
LG