Linkuri accesibilitate

„PARE 1+1” în anul III


Iulia Iabanji: „pe parcursul a doi ani de zile au fost elaborate şi depuse la concurs 246 proiecte investiţionale, din care 142 au fost acceptate.”


Discutăm despre continuarea programului „Pare 1+1” în care guvernul promite 1 leu la fiecare leu investit de moldovenii care au muncit în afara ţării. Invitata noastră din această dimineaţă este Iulia Iabanji, director general la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Europa Liberă: Acum doi ani, tot la microfonul Europei Libere vorbeaţi despre lansarea programului. Pe atunci, program-pilot, „PARE 1+1”. Astăzi, vă rugăm să veniţi cu un bilanţ al primilor ani de activitate. Câte întreprinderi au fost puse pe picioare pe banii guvernului şi ai moldovenilor care au muncit în afara ţării?

Iulia Iabanji: „Mulţumesc. Îmi amintesc şi eu cum doi ani în urmă, când aveam şi puţine emoţii, pentru că era la început de program, pentru că speram foarte mult ca acest program să aibă succes, ca moldovenii noştri să se întoarcă în ţară, să investească în propria afacere şi să poată beneficia de facilităţile acordate în acest program. Şi iată acum, de doi ani şi ceva, s-a finisat aşa-numitul program-pilot de atragere a remitenţelor în economie PARE 1+1. Avem rezultate destul de palpabile.”

Europa Liberă: Când spuneţi „rezultate palpabile”, la ce mai exact vă referiţi?

Iulia Iabanji: „Vreau să spun că pe parcursul a doi ani au fost nenumărate solicitări de participare în program, au fost organizate cursuri de instruire, pentru că acest program presupune în primul rând instruirea în domeniul antreprenorial şi după asta urmează componenta de finanţare, sau regula 1+1 – la fiecare leu investit din remitenţe se mai adaugă un leu acordat de stat prin acest program. Plafonul fiind de 200.000 lei.

În acest context vreau să menţionez că pe parcursul a doi ani de zile au fost instruite 336 persoane. Au fost elaborate şi depuse la concurs proiecte investiţionale a 246 de beneficiari, din care 142 au fost acceptate. Avem 142 de companii, 142 de idei de afaceri cu suma totală a investiţiilor efectuate de acestea se cifrează la 76 milioane lei.”

Europa Liberă: Ce domenii de activitate aleg de obicei cei care şi-au pornit afacerea?

Iulia Iabanji: „Analiza efectuată denotă că 50% sunt în agricultură, 29% în domeniul producerii şi 21% sunt serviciile. Din agricultură, preponderent sunt proiecte dedicate fazei de post-recoltare. Avem frigidere, ferme de bovine, iepuri, caprine, porcine. În industrie, de la fabricarea peleţilor, producerea lemnelor, material plastic, materiale nemetalifere, produse chimice, elemente din beton, ipsos, ciment. Adică, domeniile sunt foarte variate.”

Europa Liberă: Puteţi să ne spuneţi care este geografia întreprinderilor? Unde sunt ele mai multe – la Chişinău, în Sud, în Nord?

Iulia Iabanji: „În program au participat 94 de localităţi din Republica Moldova. regiunea Centru a fost cea mai activă, cu 54% din totalul de participanţi. Nordul, cu 17% şi Sudul cu 15%. Din start, o regulă a programului prevedea o cotă de participare de 70% a localităţilor rurale, adică proiectelor parvenite din acest sector. 20% erau pentru municipiul Chişinău şi 10% pentru municipiul Bălţi.”

Europa Liberă: Spuneaţi că participanţii programului sunt instruiţi. Spuneţi-ne ce anume învaţă ei?

Iulia Iabanji: „Învaţă tot ce ţine de lansarea unei afaceri, elementele de risc, pentru că vreau să menţionez că start-up-urile sunt nişte întreprinderi aflate la început de cale, nu mă refer la vârsta antreprenorilor. Vârsta participanţilor în acest program este de la 20 la 81 de ani, media fiind de 50 de ani. În acest context, al educaţiei antreprenoriale, vârsta nu contează – toţi sunt la început de cale. În cele 10 zile de instruire ei învaţă despre lansarea afacerii, forma organizatorico-juridică, planificarea afacerii, marketing, contabilitate şi două zile dedicate lucrului practic – dezvoltarea planului de afaceri în baza ideii participantului la program.”

Europa Liberă: Ia-ţi învăţat cum să comunice cu birocraţia noastră, cu fiscul? Ei sunt cumva favorizaţi, se deosebesc în raport cu cineva care vrea să-şi deschidă o afacere în afara acestui program?

Iulia Iabanji: „Ei se deosebesc prin mentalitatea şi experienţa pe care au acumulat-o peste hotare, pentru că 40% din participanţi sunt chiar migranţi care au muncit acolo, s-au întors acasă şi au hotărât să investească în propria afacere. Participanţii la program sunt antreprenori din Republica Moldova, ei au aceleaşi drepturi ca toţi antreprenorii din Republica Moldova. dezvoltă business-ul în acelaşi mediu de afaceri şi acţionează conform aceloraşi reguli de joc.

Prevederile programului se răsfrâng doar la capitolul ajutor, consultanţă, tutelă şi finanţarea nerambursabilă. Le spunem realitatea despre ce înseamnă dezvoltarea unei afaceri în Republica Moldova, despre riscurile posibile. Vreau să menţionez că 30% din participanţi deja sunt antreprenori, sau au trecut prin această activitate şi povestesc şi ei despre istoriile lor de „succes” în dezvoltarea propriei afaceri.

Şi iată că 10 zile de instruire şi de schimb de experienţă îi fac mai mobilizaţi şi mai pregătiţi pentru a lansa afacerea şi a activa cu succes.”

Europa Liberă: Ce condiţii trebuie să întrunească moldovenii care, iată, din 5 februarie pot depune dosarele pentru a solicita ajutor din partea dumneavoastră?

Iulia Iabanji: „Condiţiile pentru programul PARE 1+1 din 2013 sunt aceleaşi şi care au fost. Persoanele interesate pot găsi toată informaţia accesând pagina www.odimm.md. Condiţiile sunt foarte simple: să fii cetăţean al Republicii Moldova, să fii lucrător migrant sau rudă de gradul întâi beneficiar de remitenţe, să intenţionezi să dezvolţi o afacere în Republica Moldova, sau să o extinzi pe cea existentă şi să dispui de capital propriu provenit din remitenţe, dar să poţi demonstra, confirma prin documente justificative provenienţa acestor mijloace financiare. Toată informaţia este prezentă pe site, iar personalul ODIMM este permanent la dispoziţie pentru a răspunde la orice întrebare.”
XS
SM
MD
LG