Linkuri accesibilitate

Vladimir Socor: „Condiţiile pentru rezolvarea conflictului transnistrean vor fi întrunite după ce Moldova se va integra în UE”


Steagurile german, american şi al UE în deschiderea conferinţei de la München
Steagurile german, american şi al UE în deschiderea conferinţei de la München

Analistul Vladimir Socor, în dialog cu Valentina Ursu, despre Conferinţa de securitate de la München şi reglementarea transnistreană.


La conferinţa de la München pe teme de securitate de la sfârşitul săptămânii trecute, vicepreşedintele american Joe Biden a spus că între Washington şi Moscova exista multe puncte de divergenţă, chiar daca cele două ţări vor căuta în continuare să colaboreze. Printre punctele de divergenţă domnul Biden a notat extinderea NATO, scutul antirachetă din Europa, faptul că Statele Unite nu vor recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud şi poziţia Moscovei în această chestiune. La München s-a aflat, într-o invitaţie personală şi nu pe lista oficială de participanţi, şi negociatoarea Tiraspolului în problema transnistreană, Nina Ştanski. Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul politic occidental Vladimir Socor pe aceste teme:

Europa Liberă: Vreau să vă întreb cum aţi aprecia dumneavoastră prezenţa Ninei Ştanski de la Tiraspol, la această Conferinţă de Securitate de la München? Este o premieră, invitaţia a venit chiar de la ambasadorul Germaniei la Chişinău.

Vladimir Socor: „Da, am fost şocaţi de acest lucru. Nu ştiu dacă trebuie pus în legătură cu politica Germaniei de apropiere de Rusia, într-un mod necoordonat cu Alianţa NATO sau cu Washingtonul. Guvernul cancelarei Angela Merkel are această politică influenţată, în mare parte, şi de interesele marelui business, de a se apropia politic de Rusia. În acest scop, unele oficialităţi germane chiar au încercat să instrumentalizeze conflictul dintre Rusia şi Moldova pe teritoriul Transnistriei, încercând să obţină următoarea înţelegere cu Uniunea Europeană şi cu Rusia. Conform propunerii Germaniei, formulată în Memorandumul de la Meseberg din anul 2010, Rusia ar urma să obţină crearea unui comitet de securitate Rusia-Uniunea Europeană, care ar da Rusiei, în mod indirect, drepturi de decizie, pe acelaşi plan cu Uniunea Europeană, în probleme de securitate europeană, iar, în schimb, Rusiei i se cere să devină cooperantă la rezolvarea conflictului din Transnistria, conflict definit inexact, incorect ca fiind un conflict între cele două maluri ale Nistrului. E un conflict între Rusia şi Republica Moldova.

Germania încearcă să rezolve, într-un mod sau altul, încă nu ştim în ce mod,
Din punctul de vedere al R.Moldova, cel mai important lucru este să afle anume cum intenţionează Germania să propună Rusiei să rezolve conflictul din Transnistria...

conflictul din Transnistria. Propunerea germană de a cere Rusiei să fie cooperantă în rezolvarea conflictului din Transnistria, în schimbul unor concesii majore pe plan european, este o propunere care nu trebuie respinsă din capul locului. Dimpotrivă, trebuie examinată cu grijă, cred că, până la un punct, merită să fie susţinută şi chiar încurajată, deoarece poate să creeze o dinamică pozitivă, într-o o situaţie îngheţată până acum. Dar, din punctul de vedere al Republicii Moldova, cel mai important lucru este să afle anume cum intenţionează Germania să propună Rusiei să rezolve conflictul din Transnistria. Ce înseamnă ca Rusia să fie cooperantă? Ce anume i se cere Rusiei „să livreze”, pentru a-şi demonstra comportarea cooperantă în rezolvarea conflictului din Transnistria?”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră ce credeţi că îi cere Germania astăzi Rusiei?

Vladimir Socor: „Nu ştim. Eu nu cred că Germania a formulat vreo propunere concretă Rusiei asupra formei unei rezolvări politice a conflictului. Forma aceasta ar implica, mai ales, statutul politic al Transnistriei. Ştim că, la începutul procesului acesta, declanşat de Germania, guvernul de la Berlin avea ideea să federalizeze Republica Moldova. Poate mai mult de un an Berlinul nu a mai repetat formula aceasta.”

Europa Liberă: Credeţi că s-au copt premisele pentru a pune pe masa de discuţii un proiect de statut pentru regiunea transnistreană?

Vladimir Socor: „Da, desigur că s-au copt.”

Europa Liberă: Ce fel de statut ar trebui să accepte Chişinăul?

Vladimir Socor: „Moscova şi Tiraspolul au consimţit, în principiu, că va exista un Coş III cu statutul politic, dar nu înainte de aşa-zisele măsuri de încredere pe plan social-economic. Între timp, Tiraspolul, bineînţeles cu sprijinul Moscovei, încearcă să folosească negocierile pe subiecte economice şi sociale, cu scopul de a obţine, pas cu pas, recunoaşterea de facto a existenţei Transnistriei separat de Republica Moldova. De exemplu, recunoaşterea unor coduri speciale telefonice pentru Transnistria, care să nu fie acelaşi ca şi codul Republicii Moldova, numere de înregistrare a vehiculelor care să reflecte, chipurile,
Tiraspolul, bineînţeles cu sprijinul Moscovei, încearcă să folosească negocierile pe subiecte economice şi sociale, cu scopul de a obţine, pas cu pas, recunoaşterea de facto a existenţei Transnistriei separat de Republica Moldova...

separarea Transnistriei de Republica Moldova şi alte măsuri de acest tip. În ultimul timp, se vorbeşte şi despre instalarea unui consulat al Rusiei la Tiraspol, deci măsuri care ar crea impresia şi în interiorul Republicii Moldova, şi în Transnistria, şi pe plan internaţional, printre partenerii externi ai Chişinăului că se merge pas cu pas, chiar dacă încetişor, dar un pas mic şi un pas mic spre recunoaşterea de facto a existenţei Transnistriei ca entitate separată de Republica Moldova. În acest moment, partenerii occidentali ai Republicii Moldova, adică Uniunea Europeană şi Statele Unite, depun eforturi considerabile să înceapă negocierile în chestiunea statutului politic, conform Coşului III, existent pe hârtie, dar inexistent în practică. S-a sperat ca întâlnirea formatului „5+2” pentru negocieri în oraşul ucrainean Lvov care va avea loc foarte curând, să includă şi subiectul statutului, adică negocieri politice. Dar nu s-a întâmplat aşa. Moscova şi Tiraspolul continuă să se opună acestei idei.”

Europa Liberă: Şi atunci ce vor discuta premierul Vlad Filat şi cu liderul tiraspolean Evgheni Şevciuk la Lvov?

Vladimir Socor: „Nu ştiu ce vor discuta domnii Filat şi Şevciuk. Dar ştim deja ce vor discuta negociatorii din formatul „5+2”. Pentru că întâlnirea domnului prim-ministru Filat cu liderul de la Tiraspol nu va face parte din negocierile „5+2”. Dacă această întâlnire are loc – cred că va avea loc – va avea loc în paralel cu negocierile, dar nu face parte din negocieri. Deci nu ştim ce vor discuta domnul prim-ministru Vlad Filat şi liderul de la Tiraspol. Dar ştim ce vor discuta negociatorii în formatul „5+2”. Vor discuta, din nou, măsurile zise de încredere reciprocă între cele două maluri, cu accentul pe chestiuni social-economice. Şi, cu siguranţă, Tiraspolul va cere o concesie semnificativă, de exemplu, în chestiunea numerelor de înregistrare ale autovehiculelor, promiţând că, cu această condiţie, poate-poate va consimţi la negocieri politice – semn de întrebare foarte mare.”

Europa Liberă: E o capcană întinsă Chişinăului?

Vladimir Socor: „Chişinăul este suficient de matur ca să observe capcanele şi să le evite. Am toată încrederea în negociatorii Chişinăului. Am văzut, de exemplu, cât de principial se comportă domnul Eugen Carpov, când Tiraspolul îi
Chişinăul este suficient de matur ca să observe capcanele şi să le evite...

prezintă asemenea cereri. Guvernul de la Chişinău este vigilent şi competent. Nu mai am temerile, pe care le aveam înainte de 2009, că guvernul Republicii Moldova ar putea face concesiuni unilaterale. Concesiile unilaterale aparţin trecutului. Ele au fost multe şi mari.”

Europa Liberă: Dar aud acum tot mai multe voci, chiar în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, precum că Chişinăul „plăteşte” foarte scump pentru această reintegrare a Republicii Moldova. „Preţul” este unul foarte mare pentru reintegrare?

Vladimir Socor: „Sigur, „preţul” va fi mare, în sensul că guvernul de la Chişinău va trebui să preia asupra sa obligaţiile de a plăti pensii, de exemplu. În niciun caz Chişinăul nu va fi obligat să plătească datoria Tiraspolului pentru gaze naturale faţă de „Gazprom”. Costurile sigur că vor fi considerabile, dar cu siguranţă că vor fi acceptabile, până la urmă, şi nu le va plăti numai Republica Moldova. Sigur că va exista ajutor din partea Uniunii Europene. Nu am nicio îndoială.”

Europa Liberă: Este foarte limpede: Chişinăul e gata să-i ofere regiunii transnistrene un statut de autonomie largă, ceea ce nu acceptă Tiraspolul, autorităţile de acolo. Pe de altă parte, Tiraspolul ar accepta o federaţie, ceea ce e puţin probabil că va fi de acord să îi ofere Chişinăul această soluţie. Ce se întâmplă în asemenea situaţii?

Vladimir Socor: „Impas şi imobilitate. Condiţiile pentru rezolvarea conflictului nu sunt favorabile.”

Europa Liberă: Şi ce e de făcut?

Vladimir Socor: „Ele vor fi întrunite după ce Moldova se va integra în Uniunea Europeană, pe plan economic şi politic. Atunci nu numai că Republica Moldova va deveni atrăgătoare pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului, mai mult decât atâta, Uniunea Europeană va prelua gestionarea acestui conflict.
Deocamdată, Uniunea Europeană nu a preluat gestionarea acestui conflict...

Deocamdată, Uniunea Europeană nu a preluat gestionarea acestui conflict. Uniunea Europeană are idei, are propuneri, oferă asistenţă financiară considerabilă Chişinăului, încearcă să stimuleze şi Tiraspolul cu oferte de asistenţă financiară şi cu acces pe piaţa Uniunii Europene. Dar totuşi Uniunea Europeană nu este în mod oficial implicată în rezolvarea conflictului. Uniunea Europeană are o mulţime de proiecte care pot ajuta rezolvării conflictului. Acest lucru cred că se va schimba, pe măsură ce Republica Moldova se integrează mai activ în Uniunea Europeană.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG