Linkuri accesibilitate

„Ar fi bine să ne privim în ochi şi să ne spunem bună ziua!”


Un dialog despre bunele maniere la moldoveni cu psihologul Angela Nicolaou.




Un sondaj realizat de IMAS acum un an arăta că bunele maniere ar fi în deficit la moldoveni, că mai mult de jumătate dintre respondenţi au recunoscut că spun minciuni, iar două treimi că înjură. Năravurile nu se schimbă uşor, ne asigură sociologii, prin urmare cifrele ar fi aceleaşi la un an depărtare. De ce moldovenii nu sunt prieteni cu „Mulţumesc”, „Îmi cer scuze” şi „Vă rog” aflăm de la psihologul, psihoterapeutul Angela Nicolaou, lector la Universitatea de Stat de Moldova.

Europa Liberă: Întîi de toate, dna Nicolaou, ce se înţelege, de fapt, prin bune maniere? O fi doar modul în care se ţine corect furculiţa şi cuţitul la masă sau şi parcarea maşinii în mijlocul drumului ar fi pe lângă o încălcare a codului rutier şi o lipsă de bună cuviinţă?

Angela Nicolaou:
„Foarte bine aţi spus, bunele maniere fac parte din educaţie. Odată cu începutul existenţei sale, umanitatea a simţit nevoia unor reguli pe care să le respecte toţi membrii societăţii. Regulile acestea ţin de diferite domenii, de aceea nu doar felul în care ne purtăm la masă sau parcăm maşina este foarte important.”

Europa Liberă: De exemplu, cum s-ar explica din punctul Dvs. faptul că mai mult de jumătate dintre respondenţi au recunoscut că spun minciuni, iar două treimi că înjură?

Angela Nicolaou:
„Cifrele bănuiesc eu că sunt realiste. Ştiţi, în societate dintotdeauna au fost bunele maniere care au coexistat cu tendinţa oamenilor de a se opune acestor maniere impuse de o politeţe oarecare. La prima vedere aceste reguli par inutile, inventate de cineva, şi foarte mulţi se comportă cum vor dar până la un anumit timp pentru că îşi dau seama că traiul într-o societate cer aceste bune maniere.”

Europa Liberă: Dar de ce s-ar opune cineva bunelor maniere? Care e diferenţa dintre un „mulţumesc” şi o înjurătură? La fel te „doare” gura...

Angela Nicolaou:
„De ce? Pentru că dacă eşti un om educat se presupune că faci aceste lucruri firesc. Platon a zis că un om educat înseamnă un om care are pur şi simplu bunele deprinderi. Dacă eşti obişnuit să spui bună dimineaţa, bună seara, mulţumesc, păi şi oamenii din jur te percep ca pe o persoană plăcută, educată, cultă.”

Europa Liberă: Dar, de unde încep să se cimentuiască bunele maniere în comportamentul omului? În şcoli speciale, la grădiniţă?

Angela Nicolaou:
„La sigur în familie, pentru că copilul până la trei ani se dezvoltă în familie şi acolo are primul contact cu bunele maniere şi cultura generală, apoi la şcoală, la grădiniţă, etc. Noi nu putem să spunem că bunele maniere ţin doar de un comportament anume, pentru că bunele maniere presupun un mod de viaţă, o atitudine interioară, un bun simţ, nu e neapărat să fii un om instruit pentru că instruirea nu întotdeauna înseamnă că tu ai un bun simţ şi tu ştii cum să te comporţi în societate. Dar este adevărat ca accentul care se pune astăzi în şcoli se pune pe instruire şi nu pe educaţie, dar bunele maniere fac parte anume din educaţie.”

Europa Liberă: Dar în ce măsură lipsa sau din contra prezenţa bunelor maniere este legat de nivelul de bunăstare al oamenilor?

Angela Nicolaou:
„Ştiţi, sunt foarte multe exemple care demonstrează că oamenii modeşti ei aveau şi au o cultură şi un comportament decent. Este un proverb care îl cunosc toţi: „Libertatea mea se termină atunci când începe libertatea altuia”, deci nu are importanţă dacă eşti bogat sau sărac, dar dacă tu ştii această regulă, dacă tu faci ce-ţi place ţie dar acest lucru nu îl deranjează pe altul, ai dreptul să faci aceste lucruri. Sunt oameni care se nasc în familii cu un venit foarte modest sau poate chiar în familii vulnerabile, dar aceste persoane tind spre un mod de viaţă mult mai înalt. Noi suntem oameni de societate, locuim într-o comunitate şi fiecare om are un barometru interior care îi spune: „uite asta e plăcut, eu am văzut asta la cineva şi mi-a plăcut, voi prelua acest comportament care îmi place, pentru că îmi trezeşte o plăcere din comunicare, eu simt că sunt respectat ”, acest lucru presupune că persoana va tinde să multiplice acest comportament pentru că să mai aibă parte o dată o astfel de reacţie.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, statisticile poliţiei ar putea să vă contrazică, arătând că o bună parte dintre infractori, deci oameni care nu prea se ţin de mână cu bunele maniere, ar avea venituri modeste, de unde şi concluzia că sărăcia ar ştirbi din bunele maniere...

Angela Nicolaou:
„Putem spune că le influenţează dar nu este cauza lipsei lor, sărăcia nu este cauza de ce persoanele sunt needucate. Din păcate, nivelul de cultură pe care îl avem lasă de dorit. Persoanele care educă copii noştri, să fim oneşti, nu sunt cele mai bune, cele mai culte. De multe ori e vorba de persoane care poate nu au avut acces la cultura aşa cum o are o persoană cu nişte posibilităţi materiale mai bune. Când spuneţi că infractorii nu deţin bune maniere să ştiţi că minusul lor este că nu au fost cultivate la ei aceste bune maniere şi circumstanţele, factorii obiectivi cum ar fi locul de trai, tot ce îi înconjoară, influenţează asupra faptului că nu au avut în mare parte posibilitatea de a absorbi aceste maniere.”

Europa Liberă: Cifrele sugerează că mai mult de jumătate dintre respondenţi au recunoscut atunci că spun minciuni, iar două treimi că înjură. Cât timp ar putea să ia Republicii Moldova ca aceste cifre să devină mai optimiste, astfel încât să ne caracterizeze o eventuală eleganţă britanică?

Angela Nicolaou:
„Pe englezi îi reprezintă eleganţa pentru că au avut parte de o cultură de secole, dar noi am fost vulnerabili tot timpul. Totul depinde de reflexele noastre, de noi înşine. O prietenă mi-a spus că recent a fost inaugurat un post de radio care, între altele, îndeamnă şoferii să zâmbească călătorilor, deci a fi amabil este foarte simplu. De ce? Pentru că atunci când tu dăruieşti această stimă şi respect unei persoane, ea la rândul ei îţi întoarce această atitudine. E o reacţie în lanţ. Într-o astfel de situaţie o să avem parte de o societate plăcută, o să zâmbim, nu o să fim cu toţii posomorâţi. Ar fi bine să ne privim în ochi şi să ne spunem „bună ziua” sau doar atât: „îţi urez să ai parte de o zi bună, la fel ca şi mine”.”
XS
SM
MD
LG