Chișinăul nu este nici pe departe singurul oraș din fostul bloc comunist cutremurat periodic de scandaluri sau măcar dispute urbanistice. Soarta clădirilor vechi și mai ales a uneia care nu este recunoscută de toți ca valoroasă, este un subiect actual în aceste zile la Varșovia. O relatare a agenției Associated Press este sintetizată de Mircea Țicudean.
Casa Albă i se spune uneia din puținele clădiri care mai amintesc de ghetto-ul din Varșovia. A fost mai întîi locul băii rituale a evreicelor, apoi clinică TBC, centrul masacrului nazist, punctul de întâlnire al supraviețuitorilor Holocaustului iar acum cartierul-general al unei comunități evreiești pe cale să renască.
Casa Albă ar putea fi însă demolată ca să facă loc unui bloc-turn care s-ar integra bine în peisajul modern al Varșoviei. Decizia este așteptată de la Ministerul Culturii, care o poate declara monument istoric, interzicând distrugerea ei.
Povestea, scrie Associated Press, nu este deloc unică sau nouă: interesant este însă că în cazul Casei Albe, clădire veche de 130 de ani, demolarea este susținută de proprietar: comunitatea evreiască - iar pentru salvarea ei luptă câțiva intelectuali, evrei și ne-evrei.
Liderii comunității spun că e nevoie de o clădire mai mare, mai modernă și mai igienică pentru o comunitate în creștere. „Nu pot accepta că această clădire este mai importantă decât viitorul comunității”, a spus vicepreședintele ei, Andrzej Zozula.
Iar rabinul-șef al Poloniei Michael Schudrich a invocat chiar istoria reconstruirii celui de-al doilea templu de la Ierusalim în urmă cu două milenii în sprijinul demolării clădirii. „Oricât am respecta trecutul, trebuie să construim viitorul”, a spus rabinul.
Planul comunității evreiești este un bloc înalt, poate cu 20 de etaje, în care ea ar avea mai mult loc să-și țină activitățile și ar face bani închiriind spații comerciale. Suporterii proiectului insistă că actuala Casă Albă este decrepită și deprimantă - dar adversarii spun că starea tristă a clădirii este vina comunității, care nu a avut grijă de ea.
Dezbaterea despre Casa Albă din Varșovia, scrie Associated Press, readuce la lumină întrebări frecvente despre viitorul orașului. Trebuie salvate clădirile vechi în dauna modernizării? Ce anume merită salvat într-un oraș ca Varșovia, distrus aproape în întregime de război?
În acest caz adversarii demolării spun că liderii comunității evreiești nu au dreptul să distrugă o structură supraviețuitoare, care aparține nu doar evreimii polone, ci țării întregi.
Iar liderii evrei spun că ar fi nedrept ca lor să nu li se permită să construiască ceva nou într-un cartier care nu mai păstrează aproape nimic din trectul antebelic, șters de distrugerile naziste și de blocurile de sticlă și oțel ale prezentului.
Anul trecut, comisia de patrimoniu din capitala polonă a refuzat să acorde clădirii statut de monument arhitectonic. Recunoscând că are o istorie îndelungată, strâns legată de soarta evreimii poloneze, comisia a constatat că structura „este lipsită de calități artistice”.
Adversarii demolării au înaintat însă o petiție ministerului culturii, care ar urma să-și anunțe decizia curând.
