Linkuri accesibilitate

Dumitru Postovan: „Procuratura a devenit şi ea un obiect de târg”


De Ziua Procurorului, Valentina Ursu discută cu fostul Procuror General între anii 1990-1998 despre reforme, politică şi accidentul de la vânătoare.


Dumitru Postovan: „Procuratura e un organ care nu trebuie să fie sub control politic. Ea trebuie să fie absolut deasupra politicului. Iar atunci când este certată pentru faptul că este politizată, apare întrebarea – dar cine a politizat-o?”

Europa Liberă: Cine a politizat-o, domnule Postovan?

Dumitru Postovan: „În lege e scris că procuratura nu face politică şi lucrătorii procuraturii nu au drept să facă parte nici dintr-un partid. Din 2001 când a câştigat masiv un singur partid PCRM, el şi-a însuşit completamente Procuratura. Şi a fost această practica până în 2009. Dupa venirea AIE la putere se cerea corectată greseala. Din păcate în 2009 când a fost creată AIE din cele patru componente, Procuratura a devenit şi ea un obiect al negocierilor, al partajării, obiect de târg. Atunci s-a făcut greşeala cea mai mare. Şi iată Procuratura a revenit la început unui partid, apoi uşurel a trecut la alt partid. Eu am pretenţii nu numai la Procuratură, ci şi la cei care şi-au luat ministerele, departamentele. Oare aşa le apără de ingerinţa din afară – dacă tu ai pretenţii ministerul meu, eu am pretenţii la ministerele tale.”

Europa Liberă: În mâinile politicienilor mai mult sunt elementele de şantaj decât solicitarea de a exista o conlucrare intre structurile de forţă?

Dumitru Postovan: „Dacă sunt împărţite după anumite criterii diferitor partide, sigur că fiecare partid îşi urmăreşte interesul său, inclusiv vrea să-l atingă cu ajutorul acestor instrumente. Dar Procuratura e un instrument destul de important. De aceea şi este râvnit de fiecare. Că era aşa ştie toată lumea. Mă miră mai mult discuţiile de după discursurile şefilor de fracţiune şi chiar a celor de partid. Lecţia cu Procurorul General se vede că politicienii nu vor să o însuşească. Cam fiecare partid din nou râvneşte să-şi ia această instituţie.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla dacă această instituţie îi va reveni iarăşi unui partid în conformitate cu algoritmul pe care l-au stipulat chiar ei în acordul de constituire a AIE?

Dumitru Postovan: „Cred că la etapa actuală această situaţie este exclusă. Şi iată ca la şedinţa Asociaţiei veteranilor procuraturii am decis să ne adresăm deputaților Parlamentului şi să le spunem: aşa cum a fost demisionat Procurorul General cu vot unanim, la fel trebuie să fie votat cel care urmează să vină în funcţie, unanim, procurorul care va fi votat să fie al tuturor. Şi candidatura trebuie să fie din partea colectivului de procurori. Terminăm noi cu aceste experienţe ca să fie adus cineva dinafară. Acest cineva poate fi un om bun, dar dacă nu a lucrat în sistem şi nu ştie care sunt exigenţele faţă de această funcţie? Cel care a lucrat vreo 20 de ani in instituție el ştie cine are dreptul să intervină şi ce trebuie să facă el, să se supună sau nu. De aceea noi avem pretenţii şi faţă de actualii procurori pe care ii cunosc bine şi mă mir că ei nu au încercat să corecteze cât de cât situaţia, ci s-au supus orbeşte cerinţelor celor care ghidează situaţia. Aceşti tineri care lucrează in procuratura, eu nici nu prea îi cunosc, dar din discuţiile cu unii dintre ei am observat că psihicul lor cedează.”

Europa Liberă: Adică? La ce va referiți?

Dumitru Postovan: „Nu e numaidecât să te conduci de buchea legii, dacă cuiva i s-a spus să facă aşa, el face asa cum i se cere. Dacă cineva îşi face de cap şi nu aplica buchea legii, o foloseşte şi el în interese personale. Verticalitatea şi principialitatea nu prea conteaza.”

Europa Liberă: Domnule Postovan, şi cu acest efectiv al Procuraturii mai pot fi schimbate lucrurile în bine la aceasta institutie?

Dumitru Postovan: „Mă tem că nu. Eu nu exclud că sunt şi băieţi de treabă acolo, majoritatea sunt in teritoriu unde politicul e mai departe, acolo oamenii îşi fac meseria normal. Chiar vreau să-i felicit cu ocazia Zilei profesionale a Procurorului. Dar problema constă în faptul că pentru a imbunatati situtaia se cer mai multe eforturi.”

Europa Liberă: Concret, dacă dvs. aţi fi în fruntea instituţiei ce aţi întreprinde în situaţia dată?

Dumitru Postovan: „Purificarea procuraturii, cei care au venit întâmplător sa plece, asta în primul rând. Şi doi, de adus în fruntea activităţii buchea legii şi drepturile omului.”

Europa Liberă: Dle Postovan cum faci ca buchea legii să fie respectată dacă s-a politizat foarte mult institutia? Şi apoi unii spun ca mai degrabă pentru instrumentarea unui dosar se ia ceea ce se ”merita” şi cu asta se termina dreptatea.

Dumitru Postovan: „Una din cele mai mari greşeli e urmărirea penală selectivă sau la indicaţie. Şi acolo sunt oameni în interiorul procuraturii care-si spun, dacă vezi ce se face în jur hai să facă şi ei. E un lucru absolut anormal. Procuratura nu e a cuiva. Dar oamenii din politica nu înţeleg, ei vor să fie la putere cu orice preţ şi procuratura e o bâtă serioasă în mâinele celor care o dirijează. Acesta e pericolul cel mare. Atât de jos a căzut nivelul încrederii populaţiei în Procuratură incat se pare ca nu a fost vreodată. Pe de altă parte, deşi încrederea în procuratură e foarte mică, oamenii prelungesc să se adreseze la acest organ chiar si daca nu au încredere. Pentru ca ei nu au unde să se adreseze în altă parte.”

Europa Liberă: Procuratura mai poate fi de partea cetăţeanului căruia îi sunt lezate drepturile?

Dumitru Postovan: „Procuratura est e datoare să fie. Totuşi lumea ajunge acolo, cetăţenii sunt primiţi, petiţiile se examinează. Noi vorbim despre cazuri la nivel superior.”

Europa Liberă: De ce suflul reformei ajunge atât de greu la Procuratură?

Dumitru Postovan: „Noi avem câteva momente care au rămas neonorate in fata APCE. Dacă noi am instituit Consiliul Superior al Procurorilor, atunci acest organ trebuie să fie împuternicit să aleagă şi procurorul General. Dar la noi aici s-a oprit nu ştiu de ce. Al doilea moment, e vorba de independenţa procurorilor în interiorul Procuraturii, adică faţă de şefi. Şi al treilea moment ţine de existenţa unor funcţii extinse a aşa-numitei supravegheri generale.”

Europa Liberă: Am auzit vorbindu-se despre anul 2016 ca termen limită pentru ca reforma să fie dusă până la bun sfârşit în cadrul Procuraturii.

Dumitru Postovan: „Lucrurile pe care le-am menţionat pot fi făcute într-o lună.”

Europa Liberă: Dle Postovan aţi luat o decizie ca să vă adresaţi şefului statului să i se retragă gradul domnului Zubco, ex-procuror General. De ce aţi făcut-o?

Dumitru Postovan: „Dumnealui a compromis instituţia şi titlul de procuror, şi nu mai are dreptul să poarte acest grad special înalt.”

Europa Liberă: De ce ziceţi că dl Zubco a compromis instituţia?

Dumitru Postovan: „Păi asa cum s-a comportat el. la vânătoare se întâmplă cazuri diferite şi se rănesc acolo, şi se mai împuşcă. Dar felul cum a procedat dumnealui după acest caz tragic nu mai lasa loc pentru comentarii.”

Europa Liberă: Dar cum trebuia să se comporte?

Dumitru Postovan: „Trebuia să anunţe organele, conducerea statului, trebuia nu doar să trimită victima în spital, dar să cheme grupul de anchetare. S-a săvârşit o crimă. S-au întors cu toţii acasă, dar noi am aflat despre asta după două săptămâni. Şi acum s-a creat o Comisie parlamentara de anchetă cu atâta gălăgie. Pentru ce trebuia acest lucru. Când acolo era un om care avea nişte obligaţiuni să se comporte altfel. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în tară în aceste două săptămâni. Si asta pentru că la un moment dat un demnitar nu a fost la înălţime şi la locul lui, ma refer la dl Zubco.”

Europa Liberă: Credeţi în imparţialitatea anchetei?

Dumitru Postovan: „Ar trebui să fie măcar în situaţia asta imparţială, dar după cum spun conducătorii procuraturii de azi că in dosar ar fi fost deja unele probe ori dosite, ori falsificate. Şi dacă e aşa sigur că greutăţi o să apară suplimentare.”

Europa Liberă: Lecţia acestui caz care trebuie să fie?

Dumitru Postovan: „Cine nu ar fi, unde nu ar fi, să ştie cum să răspundă în caz de… Şi pe viitor de întreprins măsuri, inclusiv şi prerogative legale, legislative, norme care să le indice expres cum trebuie să acţioneze şi ce o să se întâmple dacă nu va fi aşa. la noi în general în societate instituţia responsabilităţii e slab dezvoltată sau e o excepţie. Deci, sunt mai multe tipuri de responsabilităţi, din punct de vedere a legii, răspunderea disciplinară, materială, administrativă. La noi nu ştiu de ce se vorbeşte că numai penal dacă o să fie sentinţa doar atunci o să porti responsabilitate. Dar celelalte parcă sunt în afară. Mai este răspundere morală. Dacă eşti membru de partid mai ai şi răspundere în faţa partidului. Nu, dacă vrem să-l apărăm, nu a demonstrat instanţa că a făcut-o, lasă-l să şadă acolo unde este??? Deci, responsabilitatea e o noţiune mult mai largă decât răspunderea penală. Acest institut la noi cu desăvârşire lipseşte. De aceea demnitarii îşi permit orice. Trebuie să punem punct la debandada asta. Prin acest caz a ieşit la suprafaţă aspectele funcţionalităţii statului. Împuşcătura ceea uitaţi-vă ce consecinţe are.”

Europa Liberă: Am auzit voci care spuneau că aşa cum a fost îngropat adevărul despre 7 aprilie, tot asa ar putea să fie îngropat şi adevărul despre acest dosar al vânătorii din Pădurea Domnească.

Dumitru Postovan: „Sunt incomparabile aceste doua dosare. Dosarul din 7 aprilie este unul complex mai mult politic, decât juridic. E greu de făcut o apreciere. Eu nu cred că acel adevăr care noi vrem să-l cunoaştem e ascuns, el trebuie încă descoperit. Aici, in cazul tragediei din Padurea Domneasca e unul mai simplu. 30 de oameni au fost la vanatoare. Eu nu cred că din acei 30 de oameni să nu spună nimeni nimic. O să se afle. Eu cred că aceasta comisie parlamentara este datoare să scoată adevarul la suprafaţă.”

Europa Liberă: Ancheta poate dura la nesfârşit?

Dumitru Postovan: „Nu cred, strict penal , ancheta nu are cum să dureze la nesfârşit.”
XS
SM
MD
LG