Cum pot fi apărați copiii de pericolele din spațiul virtual

Un studiu recent al Centrului Internaţional „La strada” arată că majoritatea copiilor navighează pe internet nesupravegheaţi şi petrec în mediul virtual în medie 3-4 ore pe zi, cel mai mult în timpul nopţii. Acelaşi studiu arată că fiecare al patrulea copil a recunoscut că a transmis date personale şi fotografii pe internet. Cum se pot apăra micuţii în faţa celor care ar putea să le facă rău în mediul virtual, aflăm de la directoarea Centrului, Daniela Misail Nichitin.

Europa Liberă: Dna Misail Nichitin, aţi denumit studiul „Copiii din Republica Moldova: si(n)guri online?”. Acest joc de litere este intenţionat?

Daniela Misail-Nichitin: „Da, pentru că avem copii care se simt şi navighează singuri on-line atunci când nu sunt supravegheaţi sau monitorizaţi de o persoană adultă. Este vorba în special de cazul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare, iar internetul, calculatorul, este pentru părinţi o modalitate de a comunica cu ei cât mai des. În cazul copiilor care discută şi comunică liber cu părinţii despre internet şi sunt iniţiaţi de maturi în tot ceea ce ţine de tehnologiile informaţionale, aceşti copii se vor simţi în siguranţă.”

Europa Liberă: Aţi putea să ne vorbiţi despre cele mai importante conluzii la care aţi ajuns? La ce pericole se supun copiii atunci cînd navighează pe internet, dar mai ales acceptă să ofere date personale sau chiar poze unor potenţiali prieteni virtuali?

Daniela Misail-Nichitin: „Mă voi referi în special la comportamentul on-line al copiilor care de multe ori presupune un şir de riscuri care, din păcate, nu sunt conştientizate de ei. Respectiv, copiii sunt contactaţi de persoane necunoscute în mediul on-line, adică 8 din 10 copii pe parcursul navigării în internet acceptă în lista lor de prieteni persoane pe care le-au cunoscut doar în mediul virtual. La fel, mulţi copii povestindu-ne despre comunicarea sau prietenii din mediul virtual pe care îi au, au constatat faptul că primesc imagini sau primesc propuneri cu tentă sexuală şi uneori chiar propuneri indecente. Mulţi copii, adică patru din zece, au menţionat că au făcut schimb de date personale sau fotografii, înregistrări video cu persoane pe care, iarăşi, le-au cunoscut exclusiv în mediul virtual. O altă constatare ţine de faptul că cinci din zece copii s-au întâlnit în lumea reală cu persoane pe care le-au cunoscut în mediul on-line şi, din păcate, despre intenţia de a se întâlni cu aceste persoane nu au discutat cu nimeni. Dacă încercăm să facem o paralelă care este vârsta acelor persoane cu care copiii s-au întânit, păi practic 10 % dintre copiii care au participat la realizarea acestui studiu au menţionat că vârsta persoanelor era între 26 şi 38 de ani, ceea ce constituie o diferenţă de vârstă de 15 ani. Pe noi, ca şi angajaţi ai Centrului „La strada”, care avem experienţă de lucru cu copiii care au trecut printr-o situaţie de exploatare sexuală comercială, denotă faptul că aceste persoane de cele mai multe ori sunt în căutarea copiilor anume pentru acest scop. De asemenea, aş vrea să menţionez despre hărţuirea on-line. Marea majoritate a copiilor au menţionat că cel puţin o dată au primit mesaje cu caracter hărţuitor.”



Europa Liberă: Din câte înţeleg, tocmai din cauza acestor cifre îngrijorătoare, a fost lansat portalul siguronline.md?

Daniela Misail-Nichitin: „Asta a servit ca temei pentru a crea o resursă informaţională accesibilă copiilor, ţinând cont de necesităţile pe care le au, pentru că în special copiii nu îşi imaginează viaţa fără internet. Totodată am decis că ei au nevoie de un portal informaţional care să îi ajute să devină nişte utilizatori responsabili pe de o parte, iar pe de altă parte să cunoscă care ar fi modalităţile de a se proteja de persoane rău intenţionate, pentru că de multe ori informaţia pe care o văd copiii în internet este eronată şi ei nu cunosc cu adevărat cine stă în spatele acelor profiluri de socializare care se prezintă în calitate de semeni pentru aceşti copii, încearcă să le afle care sunt interesele lor, ca ulterior să comită fapte care ar fi periculoase pentru copii.”

Europa Liberă: Din informaţia pusă la dispoziţie de organizaţia pe care o reprezentaţi înţeleg că portalul siguronline.md îşi propune să-i apropie pe părinţi şi profesori de copii, de a-i face prieteni, pentru a le înţelege mai bine interesele copiilor. Cum anume, la modul practic, va avea loc această apropiere şi ce îi împiedică astăzi pe părinţi şi profesori să fie mai aproape de copii?

Daniela Misail-Nichitin: „În primul rând, contează foarte mult ca părinţii să fie cei care iniţiază copiii în utilizarea calculatorului şi a telefonului mobil, astfel copilul va cunoaşte că părinţii sunt persoane de încredere cu care pot comunica pe acest subiect şi îi vor avea ca şi interlocutor de la egal la egal. Pentru că trei pătrimi din copii utilizează internetul acasă, un alt aspect important este plasarea calculatorului într-un loc vizibil, într-un spaţiu comun, astfel încât părinţii să poată urmări care sunt portalurile, paginile web pe care copilul le accesează. Un alt moment este faptul că părinţii ar trebui să îi înveţe pe copii cum să selecteze informaţia din internet, adică nu tot ceea ce văd copiii acolo este adevărat şi nu trebuie interpretat ca şi constatări de fapte şi iată aici părinţii ar avea un rol foarte activ să-i înveţe cum să delimiteze adevărul de lucrurile false. Un alt element ar fi stabilirea unor reguli de utilizare a calculatorului, astfel evitând comunicarea sau evitând crearea dependenţei copilului de internet, pentru că din păcate sunt copii care petrec mai bine de cinci şase ori în zi la calculator şi ulterior aceasta se răsfrânge negativ atât asupra sănătăţii copilului, dar şi asupra abilităţilor de comunicare în lumea reală. ”

Europa Liberă: Dar micuţii care sunt în faţa calculatorului şi nu sunt supravegheaţi de părinţi, ei cum se pot proteja?

Daniela Misail-Nichitin: „În cazul copiilor ceea ce le recomandăm noi şi ce îi învăţăm să facă este cum îşi pot securiza profilurile pe site-urile de socializare, pentru că 80 % din copii folosesc internetul pentru a comunica pe site-urile de socializare sau pentru a selecta informaţie. Le spunem să nu facă schimb de date cu caracter personal, fotografii, cu persoane pe care le-au cunoscut doar în mediul virtual, să dea dovadă de respect chiar şi atunci când comunică cu persoane necunsocute şi chiar dacă primesc un mesaj jignitor, ofensator, să nu răspundă la acest mesaj pentru că ulterior această comunicare sau răspunsul copilui va genera alte mesaje care vor avea un impact negativ asupra copilului. Este foarte important să fie atenţi la programele sau jocurile pe care le utilizează, dar asta ţine mai degrabă de responsabilitatea adulţilor, care îi veghează sau îi monitorizează atunci când copiii sunt în mediul virtual şi, iarăşi, am să trec la un sfat pentru adulţi: este foarte bine să utilizeze acele programe de control parental pentru că până la o anumită vârstă copiii nu sunt conştienţi şi nu au abilităţi de a face o alegere care să le asigure siguranţa deplină şi aici este rolul părinţilor, al profesorilor, de a utiliza programele de control parental care au drept scop filtrarea acelor portaluri, site-uri, care ar putea dăuna copiilor.”