Linkuri accesibilitate

Statele Unite și plafonul datoriei publice


Președintele Barack Obama în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, la 14 ianuarie
Președintele Barack Obama în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, la 14 ianuarie

Esenta problemei este că statul american cheltuiește mult peste veniturile obținute din impozite.


In Statele Unite, disputa economica intre Casa Alba si republicanii din Congres are acum ca prim obiectiv chestiunea ridicarii plafonului datoriei publice. Ce se intimpla insa daca cele doua parti nu se inteleg? Corespondentul Europei Libere, Valeriu Sela.

Multi experti sustin ca idea unui prag al datoriei americane este absurda si ca nu merita sa faca obiectul acestei incinse dispute politice. Statul american atinge aceasta limita la sfirsitul lunii februarie. Dar ce se va intimpla odata cu acest prag? Statul va inceta sa functioneze ori se va prabusi? Nicidecum.

Pragul datoriei publice nu inseamna ca statul nu mai este finantat. Din aceasta cauza, ce urmeaza sa se intimple la sfirsitul lui februarie nu este acelasi lucru cu disputele Clinton-Gingrich, de la mijlocul anilor ’90, cind republicanul a fortat inchiderea temporara a guvernului federal.

Actuala situatie este atit de diferita incit expertii anticipeaza diverse scenarii, dar nimeni nu pare sa stie ce se va intimpla. Conservatori, care incearca sa forteze mina presedintelui Obama sa reduca cheltuielile guvernamentale spun ca daca pragul va fi atins atunci Congresul va decide de la caz la caz sa plateasca cele mai importante obligatii financiare, ca oricine care are o problema financiara.

Alti economisti insa sustin ca ar fi un dezastru din cauza reactiei pietelor financiare. Credibilitatea financiara a Statelor Unite ar fi avariata. Esenta problemei este ca statul american cheltuieste mult peste veniturile obtinute din impozite, iar Ministerul de Finante se imprumuta ca sa acopere datoria. Initial, in istoria americană, Congresul decidea de fiecare data cind era de acoperit o datorie. Dar pentru ca aceasta procedura a devenit prea laborioasa, in 1939 s-a venit cu idea plafonului datoriei publice pentru ca statul sa se poata imprumuta fara sa ceara de fiecare data permisiunea Congresului.

Forul legislativ a votat sa ridice plafonul de 13 ori, din 2001 incoace. Acum plafonul este de 16.4 bilioane de dolari. Experti spun ca daca se trece de prag, fara ca Congresul sa il ridice Mnisterul de Finante va trebui sa gaseasca solutii, dar nu e simplu pentru ca Statele Unite imprumuta acum 40 de centi pentru fiecare dolar cheltuit.

Statul american are de facut in medie 80 de milioane de plati, in fiecare luna. Pe economisti ii ingrijoreaza cel mai mult, incapacitatea de a achita datorie scadenta pentru ca asta ar antrena pierderea credibilitatii. Efectele financiare ale unei astfel de evolutii sint amenintarea necunoscuta.
XS
SM
MD
LG