Linkuri accesibilitate

O expertiză anticorupţie a legilor pentru combaterea corupţiei


Gheorghe Iudin: Se încearcă ca funcţionarii publici să fie puşi într-un cadru mult mai strict, să fie mult mai responsabili.


Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a efectuat o expertiză a pachetului de legi cu privire la măsurile de combatere a corupției. O expertiză menită să evalueze dacă şi aceste proiecte de acte au prevederi ce ar exclude orice încurajare a actelor de corupţie. De ce se fac asemenea expertize şi ce a constatat această organizaţie neguvernamentală? Răspunsuri – în convorbirea cu Gheorghe Iudin, expert al Centrului.

Europa Liberă: Aşadar, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a efectuat o expertiză a pachetului de proiecte anticorupţie pregătit pentru adoptare… Înainte de toate , înţeleg că această expertiză a proiectelor respective este o iniţiativă din parte societăţii civile, în paralel cu expertiză anticorupţie pe care ar trebui să o efectueze în mod obligatoriu autorităţile statului sau, mă rog, o comisie abilitată?

Gheorghe Iudin: Da, statul îşi efectuează, prin instituţia sa specializată (în prezent se numeşte Centrul Naţional Anticorupţie (CNI), anterior Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei), expertizele sale pentru a vedea în ce măsură proiectele de acte legislative şi proiectele de acte normative ale guvernului corespund cu politica statului în ceea ce ţine de prevenirea şi combaterea corupţiei. Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei în cadrul căruia activez şi eu este o asociaţie obştească care implementează proiectul „Expertiza coruptibilităţii” şi în paralel efectuează de asemenea expertizele proiectelor de acte legislative şi normative ale guvernului, în ce măsură acestea corespund aceloraşi politici ale sale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

Europa Liberă: Să explicăm un pic: expertiza anticorupţie şi a „coruptibilităţii”, cum i se mai spunea a proiectelor de acte legislative şi normative se face, de fapt, de ce? Ca să ferim orice stimulare, prevedere de riscul de a fi utilizată în scopuri şi cu efecte de corupţie?

Gheorghe Iudin: Exact. Ideea este următoarea: orice lege proastă, sau care nu corespunde tuturor rigorilor şi care conţine prevederi care pot fi interpretate, deci ea reprezintă un potenţial risc de corupţie. În sensul că poate conţine o interpretare în favoarea cuiva, un risc potenţial de protecţionism, de folosire inadecvată a acestei legi. Respectiv, atunci când noi facem expertiza coruptibilităţii, încercăm să identificăm orice fel de lacună interpretabilă, orice fel de interes ascuns material care e posibil să fie promovat cu rea credinţă de către iniţiatorii proiectului. Trebuie să avem în vedere şi asta.

Europa Liberă: În capul cetăţeanului simplu există prezumţia că iniţiatorii actelor legislative sunt de cea mai bună credinţă şi aceste proiecte de legi sunt impecabile. Dvs. sugeraţi însă că ar exista şi intenţia de a construi astfel un act, o lege încât să profite anumite persoane prin instrumente de corupţie?

Gheorghe Iudin: Natura umană nu poate fi schimbată şi nu putem exclude acum potenţiale intenţii proaste din partea iniţiatorilor legii. Dar numai intenţiile proste pot sta la baza unei legi proaste, nu-i aşa? „Drumul în iad este pavat cu intenţii bune şi s-ar putea prin o lege proastă nişte rău-intenţionaţi mai departe să-şi promoveze interesele. De aceea şi sunt prevăzute consultările publice şi iniţiatorii proiectului, mai nou, obligatoriu îl afişează pe site, în cazul acestor două legi – pe site-ul Ministerului Justiţiei – se propune la consultări publice şi vin din toate părţile propuneri de redactare şi optimizare a proiectului de lege. Ceea ce facem noi, o facem sub aspectul coruptibilităţii, în sensul excluderii oricăror lacune care ar putea duce la acte de corupţie.

Europa Liberă: Este această expertizare anticorupţie o procedură pur moldovenească, să spunem aşa, sau putem vorbi de o practică extinsă la scară europeană sau chiar mondială?

Gheorghe Iudin: Este o practică extinsă, iar acest proiect de care vorbim noi, promovat de către noi se face exclusiv pe bani străini. Deci, în perioada martie 2006 a fost iniţiat acest proiect cu susţinerea Fundaţiei Eurasia, pe mijloacele oferite de USAID, iar în prezent acest proiect se derulează cu sprijinul financiar al apărătorilor de drepturi civile din Suedia şi al Agenţiei suedeze pentru dezvoltare şi Cooperare Internaţională.

Europa Liberă: Acum, după o analiză a întregului pachet anticorupţie promovat de Ministerul Justiţiei, cât de viguroase şi eficiente sunt pentru scopul propus aceste proiecte?

Gheorghe Iudin: În primul rând aş vrea să spun că nu este întregul pachet. Centrul nostru a făcut expertiza numai pe două legi: legea privind testul de integritate şi legea de modificarea a unor acte legislative, modificări preconizate în cinci legi, dar oricum, mai este şi legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor care a fost expertizată în paralel. În ceea ce ţine de studiile pe care le-am efectuat noi referitor la legea privind testul de integritate, noi am apreciat această lege ca fiind una bună în general, o iniţiativă curajoasă din parte Ministerului de Justiţie, pentru că este inovatoare, se extinde acest test de integritate asupra tuturor funcţionarilor publici. Fiindcă testul de integritate în forma care este acum a intrat în vigoare cu referire la angajaţii SIS şi ai CNA încă din luna octombrie 2012. Adică a fost în legea cu privire la CNA a fost introdus un articol care reglementa modul de testare a integrităţii profesionale a acestora. Iată acum prin acest proiect deja se urmăreşte extinderea posibilităţii aplicării acestui test deja de către angajaţii CNA asupra tuturor funcţionarilor publici. În două cuvinte ce este acest test? Agenţii sub acoperire ai CNA vor putea să testeze imunitatea funcţionarilor publici la tot felul de avantaje, pe probleme false sau adevărate, vor încerca să-i mituiască.

Europa Liberă: Cu alte cuvinte, vor încerca să simuleze o situaţie reală de mituire a unui funcţionar.

Gheorghe Iudin: Exact. Şi toate aceste proceduri vor fi documentate până la începerea tentativei de mituire, cât şi pe parcurs vor fi documentate corespunzător şi în cazul în care funcţionarul public acceptă aceste avantaje materiale care i se propun se consideră că testul este negativ şi informaţia, pachetul de documente va fi prezentat instituţiei publice unde lucrează funcţionarul pentru a se lua măsuri disciplinare în privinţa lui.

Europa Liberă: Ce garanţii pot exista că aceste teste nu vor fi utilizate abuziv, aţi văzut în proiect ceva ce ar oferi aceste garanţii?

Gheorghe Iudin: Noi nu putem acum să dăm garanţii pentru modul în care va fi implementată legea, însă din ceea ce am văzut noi din lege, nici un fel de test nu poate să fie pornit fără a fi coordonat cu superiorul agentului sub acoperire, se întocmeşte un plan, toate procedurile vor fi documentate şi se va întocmi un dosar, iar dacă şi se vor comite abuzuri, depinde exclusiv de calitatea acestor angajaţi ai CNI şi în mare măsură toate aceste garanţii se pot obţine acum, când au loc angajări în cadrul CNA a acestor agenţi sub acoperire, instruirea, selectarea lor ş.a.m.d.

Europa Liberă: Să sperăm că aceşti agenţi sub acoperire nu vor atât de seducători încât să convingă orice funcţionar să accepte mita… Ce lacune credeţi că diminuează sau ar putea diminua în viitor eficienţa proiectelor anticorupţie?

Gheorghe Iudin: În legea privind testarea integrităţii profesionale nouă nu ni s-a părut foarte completă şi elaborată definiţia, iar o definiţie cu lacune este deja un subiect care poate fi interpretat şi cu potenţial coruptibil. Nu sunt prevăzute exact sancţiunile, pentru că în redacţia actuală, rezultatele testelor sunt expediate către instituţia în care acest funcţionar activează pentru a se lua măsuri conform procedurilor interne. Iată aici ar putea să apară şi acţiuni de protecţionism, în sensul că să fie iertat, sau eliberat din prima ca mijloc de răzbunare a şefilor faţă de angajaţii incomozi. Noi am recomandat ca sancţiune să fie foarte precis expusă în lege, ca să nu dea spaţiu de manevră pentru conducerea acestui funcţionar public. Pe lângă această lege, mai este cealaltă pe care am reuşit să o analizăm. Acolo s-au introdus alte modificări, tot în cadrul acestei strategii de reformare a sistemului justiţiei, şi anume că la angajarea în funcţia de procuror şi judecător vor trebui să treacă testul la poligraf candidaţii. Apoi s-au majorat drastic amenzile, în cele mai multe cazuri s-au dublat amenzile în cazurile de corupţie. Şi în al treilea rând, în cazul în care va exista un contact între justiţiabili şi un judecător sau un preşedinte de instanţă, judecătorul sau preşedintele de instanţă vor trebui imediat, în aceiaşi zi să informeze Consiliul Superior al Magistraturii care va lua una din două măsuri, ori va informa procuratura în cazul în care este infracţiune, sau va informa instituţia în care lucrează acest funcţionar public, justiţiabilul care a încercat să influenţeze judecătorul.

Europa Liberă: La această etapă se poate vorbi de acţiuni de educaţie anticorupţie a cetăţenilor prin aceste acte?

Gheorghe Iudin: Aceste legi de fapt nu sunt menite să fie educative. Pur şi simplu se încearcă ca funcţionarii publici să fie puşi într-un cadru mult mai strict, să fie mult mai responsabili şi, poate, să trăiască cu frica că în orice moment poate să vină un agent sub acoperire care să-l provoace.
XS
SM
MD
LG