A intrat în vigoare Acordul privind zona de comerţ liber între ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI). Un acord semnat în anul 2011 la Sankt-Petersburg şi ratificat de Parlamentul Republicii Moldova pe 27 septembrie 2012. Ce avantaje va avea R. Moldova? Va fi acest acord unul în care dictează cei mai puternici sau vor fi afacerile egalilor între egali? Răspunsuri la aceste şi alte întrebări într-o convorbire cu Inga Ionesii, şefa Direcţiei generale Politici Comerciale a Ministerului Economiei.
Europa Liberă: Aşadar, Acordul privind zona de comerţ liber între ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI) a intrat în vigoare şi pentru Republica Moldova, care s-a alăturat astfel Rusiei, Ucrainei, Belarus, Armeniei şi Kazahstanului. Pentru început, dacă ar fi să găsiţi cea mai simplă explicaţie, pentru cei care abia acum se documentează, ce este o zonă de comerţ liber pentru câteva ţări, cum aţi face-o?
Inga Ionesii: „O zonă economică liberă prevede liberalizarea comerţului, deci eliminarea tuturor barierelor tarifare, netarifare, anularea taxelor vamale. Deci, această zonă economică liberă a existat între ţările CSI, doar că, în contextul modernizării mai multor lucruri, părţile au convenit să revină la negocieri asupra unui acord modern bazat pe regulile de comerţ internaţionale, pe principiile OMC. Mai mult ca atât, spaţiul CSI pentru toate ţările este un spaţiu foarte important pentru desfăşurarea comerţului exterior. CSI deţine o pondere de circa 35 de procente din comerţul exterior al Republicii Moldova. Respectiv, ne-am implicat în aceste negocieri asupra unui acord nou multilateral.”
Europa Liberă: Bazat pe principiile OMC…
Inga Ionesii: „Exact.”
Europa Liberă: De ce avantaje se va bucura Republica Moldova în cadrul acestui acord, avantaje mai speciale să spunem aşa?
Inga Ionesii: „Sigur că sunt şi avantaje. În primul rând părţile s-au înţeles să nu aplice nişte excepţii noi decât cele care erau până acum, să nu majoreze aceste taxe vamale la aceste excepţii. Mai mult ca atât, este înţelegerea de a elimina treptat excepţiile existente şi a elimina barierele tehnice şi netarifare.
În acelaşi timp au fost stabilite termenele de anulare treptată a excepţiilor la export, şi anume taxele vamale pe care unele ţări le aplică la export. Şi un element foarte important este că e prevăzut în acord un mecanism de soluţionare a litigiilor, care permite ţărilor membre ale OMC să utilizeze platforma din cadrul acestei organizaţii pentru soluţionarea diferendelor, şi acele ţări care nu sunt membre ale OMC vor avea posibilitatea să purceadă la un mecanism bine stabilit şi care este parte componentă a acordului.”
Europa Liberă: Acordul prevede, de exemplu, păstrarea taxei vamale zero la peste 10 mii de grupe de mărfuri, dar sunt şi numeroase produse ce fac excepţie din regimul de liber schimb. Despre ce este vorba?
Inga Ionesii: „Dacă vorbim anume despre Republica Moldova, aceste excepţii sunt doar cu Ucraina la poziţia zahărul. Cu celelalte ţări Republica Moldova nu are excepţii din comerţ liber.”
Europa Liberă: De ce zahărul face notă separată?
Inga Ionesii: „Este un produs sensibil, nu doar pentru economia Republicii Moldova, dar şi pentru alte ţări. Acest produs figurează ca excepţie în relaţiile dintre Ucraina-Rusia, Ucraina-Belarus.”
Europa Liberă: Deci, vom avea taxe la importul, la exportul acestui produs.
Inga Ionesii: „Sigur. La importul zahărului din Ucraina, la fel ca şi în Ucraina din Moldova se vor aplica taxe vamale. Dar din 2015 părţile s-au angajat să negocieze anumite cote în volumul cărora se va importa zahăr fără taxe şi în afara cotei – cu aplicarea taxei vamale.”
Europa Liberă: Republica Moldova are, iată, o excepţie. Dar cine e campion la aceste excepţii?
Inga Ionesii: „Campion e, dacă am putea aşa să spunem, Federaţia Rusă, Kazahstanul, Belorusia. Deci, de fapt aceste trei ţări aplică în mare parte cam aceleaşi excepţii fiindcă sunt în Uniunea vamală.”
Europa Liberă: Deci, comerţ liber, dar nu chiar liber în anumite privinţe, luând în consideraţie aceste excepţii de fapt din partea celor mari, ca să spunem aşa?
Inga Ionesii: „Cam aşa este, dar un acord de comerţ liber poate prevedea şi excepţii. Deci, regulile respective persistă.”
Europa Liberă: Mulţi au spus că acest acord este unul în care vor dicta sau, mă rog, „domina firesc”, cum ar spune partenerii ruşi, cei mai puternici? Se poate spune aşa sau o ţară ca Republica Moldova se poate mulţumi chiar şi în situaţia în care există atâtea şi atâtea excepţii a produse extrem de sensibile pentru jucătorii mari.
Inga Ionesii: „După cum am menţionat, noi avem doar o singură excepţie la zahăr. Dacă nu mă refer la taxe la export, ca tare este un acord destul de avantajos. Nu putem zice că cineva va dicta, pentru că toate prevederile sunt fixate în acord, sunt reciproce, deci în cazul în care toate părţile vor respecta prevederile acordului, nu cred că vor exista careva probleme.”
Europa Liberă: Din punctul dvs. de vedere, toate părţile participante vor avea aceleaşi avantaje, sau ale unora vor fi specific mai mari?
Inga Ionesii: „Sigur că, de exemplu, Kazahstanul, sau Belorusia, sau Rusia aplică mai multe excepţii faţă de Ucraina, sau Kârgâstan. Deci în relaţiile între alte ţări există mai multe excepţii decât le are Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar în privinţa gazelor naturale, de exemplu, acest acord ar putea aduce nişte surprize mai plăcute,m gazele fiind ceva ce doare cetăţeanul moldovean cel mai mult?
Inga Ionesii: „Acordul prevede că părţile au dreptul şi s-au înţeles să înceapă negocierile privind eliminarea taxelor la exportul de gaze, deci, sigur că în funcţie de mersul acestor negocieri şi succesul lor, am putea avea şi rezultat pozitiv, sigur că într-o perioadă de timp mai lungă.”
Europa Liberă: Litigiile comerciale - şi este de presupus că vor apărea - cum, pe ce bază vor fi soluţionate?
Inga Ionesii: „Sigur, deoarece după cum am menţionat, ţările care sunt membre la OMC şi, spre fericirea noastră, şi Ucraina, şi Rusia, care sunt partenerii noştri comerciali cei mai importanţi în spaţiul CSI sunt tot membri la această organizaţie şi platforma respectivă ne oferă posibilitatea să soluţionăm aceste litigii în baza unor reguli internaţionale de joc.”
Europa Liberă: Este piaţa estică, care iată este consolidată din punctul de vedere al comerţului, o piaţă una care să mobilizeze în numele calităţii mărfurilor exportate sau mai degrabă poate încuraja mentalitatea că „las că merge şi aşa”?
Inga Ionesii: „Nu cred că mai departe putem să mizăm că va merge şi aşa, deoarece şi Belorusia, şi Federaţia Rusă, şi Ucraina sunt cu mulţi paşi înainte în preluarea standardelor europene şi armonizarea legislaţiei. Respectiv, şi Moldova trebuie să tindă, fiindcă în cazul în care dorim să exportăm pe piaţa UE, pe piaţa CSI, trebuie să respectăm cerinţele şi regulile de joc.”
Europa Liberă: S-a spus că acest acord are prevederi similare cu celelalte acorduri încheiate în cadrul Acordului Central European al Comerţului Liber, doar că adaptate la „specificul relaţiilor comerciale din cadrul CSI”. Ce e cu acest specific? Nu se face comerţ pretutindeni la fel?
Inga Ionesii: „Este la fel un comerţ exterior cum se face cu toate ţările, dar, mă rog, sunt unele nuanţe care se referă poate la investiţii publice, la capital, la liberalizarea tranzitului – o temă actuală pentru ţările CSI. Deci de genul acesta.”
Europa Liberă: Europa Liberă: Republica Moldova are şansele mari să semneze Acordul de Liber Schimb cu UE. Apartenenţa la acordul cu CSI ajută, încurcă? N-are nicio importanţă?
Inga Ionesii: „Să zicem că el nu poate să încurce sau să ajute. Sunt două acorduri cu diferiţi parteneri, respectiv insinuările sau speculaţiile care deseori se fac nu sunt fondate. Fiindcă orice ţară are dreptul să semneze un acord de comerţ liber, să-şi formeze politica comercială aşa cum consideră necesar şi să-şi dezvolte relaţiile comerciale cu toate ţările.”
Europa Liberă: Este adevărat, numai că există anumite „linii roşii” şi în comerţ probabil peste care nu se poate trece. Până unde se poate face comerţ într-un anume fel sau conform unor reguli cu estul atâta timp cât tindem spre vest? Şi vă pun această întrebare nu pentru că nu aş bănui răspunsul, dar din motivul că foarte multă lume crede în felul acesta sau se întreabă în felul acesta: de ce ne extindem spre est, dacă direcţia prioritară este spre UE?
Inga Ionesii: „UE pentru noi este o şansă de implementare reformei, de a ajusta cadrul legal. Şi aici nu putem să zicem că alegem o piaţă sau alta, vestul sau estul. Ambele sunt pentru noi destul de importante şi, precum am menţionat, dacă luăm ponderea comerţului exterior în CSI şi în UE, deci după procent o să vedeţi că este destul de semnificativ. Pentru Moldova sunt importante ambele părţi. Ar fi un lux pentru noi să ne dezicem de oricare din aceste pieţe.”
