Linkuri accesibilitate

Alegeri prezidențiale prin vot direct în Cehia


Un candidat original la președinție, Vladimir Franz, profesor universitar și compozitor, cunoscut pentru tatuajele sale
Un candidat original la președinție, Vladimir Franz, profesor universitar și compozitor, cunoscut pentru tatuajele sale

Social-democratul Miloș Zeman pare să fie candidatul cu cele mai multe șanse.


Pentru prima dată de la revoluția de catifea, alegătorii cehi sunt chemați la urne pe 11 și 12 ianuarie să-și aleagă președintele prin vot direct. În sondaje conduce fostul premier social-democrat, Miloș Zeman, al cărui stil de om din popor este pe placul multor cehi.

Miloș Zeman și-a instalat sediul de campanie foarte aproape de locul pe care-ar dori să-l cucerească: palatul prezidențial de la Praga.

Premierul Zeman la Bruxelles în momentul primirii Cehiei în Nato
Premierul Zeman la Bruxelles în momentul primirii Cehiei în Nato
Politicianul care a construit și adus în prim-planul vieții politice a Cehiei Partidul Social-Democrat post-comunist, după ce petrecuse perioada cea mai neagră a comunismului cehoslovac conducând o sală de sport, apare în fața electoratului ca om din popor.

A exersat rolul mai mulți ani la țară, unde s-a retras după ce condusese guvernul între 1998 și 2002. Tot atunci părăsise și Partidul Social Democrat din cauza unor neînțelegeri interne. Acum, se prezintă în afara jocurilor politice, ca om care acționează independent, vorbește direct și fără ocolișuri.

„Toți politicienii sunt populiști”, spune Zeman care-și impresionează alegătorii prin faptul că poate reduce la formule simple orice chestiune, oricât de complexă.

Pe contrasens cu ceea ce este o tendință în lumea politică occidentală, Zeman fumează țigară după țigară și nu-și face din asta o problemă.

Se pronunță pentru o mai mare integrare europeană și îl contrazice pe actualul președinte eurosceptic al Cehiei, conservatorul Vaclav Klaus.

Temerii lui Klaus că identitatea cehă „se va dizolva în Uniunea Europeană ca un cub de zahăr într-o ceașcă de cafea”, Zeman îi opune o altă frază înaripată: „sunt pentru Uniunea Europeană, dar împotrivă ca Bruxelles-ul să reglementeze cum funcționează toaletele”.

Sondajele de opinie îl prezintă pe Zeman drept câștigător al primului tur, dar sugerează că pentru alegerea președintelui va fi probabil nevoie de turul doi, la două săptămâni după votul din 11-12 ianuarie.

Jan Fischer la sediul Europei Libere din Praga
Jan Fischer la sediul Europei Libere din Praga
După Zeman, sondajele îl plasează pe tehnocratul Jan Fischer, care a condus un guvern interimar între 2009 și 2010. Născut într-o familie de intelectuali Fisher este statistician de meserie.

Șansele de câștig i-au fost periclitate serios în ultimele săptămâni de campanie de un filmuleț în care a fost criticat pentru că făcuse parte din 1980 din Partidului Comunist Cehoslovac.

Al treilea cel mai popular candidat, deși mult în spatele primilor doi, este ministrul de externe, prințul Karel Schwarzenberg. Emigrat în copilărie cu familia din Praga, după lovitura comunistă din 1948, Schwarzenberg a fost prieten apropiat al fostului președinte ceh decedat, Vaclav Havel.

Printre ceilalți candidați, nouă la număr, se mai numără foști și actuali senatori, deputați și doi artiști.

Cehia a trecut la alegerile prezidențiale directe după realegerea lui Klaus de către parlament în 2008, când opinia publică a rămas cu impresia că a fost rezultatul unor înțelegeri obscure.

Trecerea la alegeri directe nu va însemna însă și împuterniciri mai mari pentru președinte. Pe hârtie, șeful statului ar trebui să fie în Cehia mult mai slab decât primul-ministru. Dar în realitate se dovedește mereu mai puternic, premierii fiind de regulă slabi din cauză că sunt nevoiți să guverneze în coaliție. Cehia n-a mai avut de ani de zile un guvern care poate conta pe o majoritate parlamentară sigură. Rămâne de văzut dacă trecerea la alegerea președintelui prin vot popular va aduce mai multă stabilitate.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG