Linkuri accesibilitate

Convenţia Naţională pentru Integrare Europeană


Vize, frontiere, Transnistria; agricultură, dezvoltare regională, comerţ.

La conferinţa de închidere a proiectului „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană”, reprezentanţi ai guvernului şi ai societăţii civile din Moldova au prezentat rezultatele mai multor grupuri de lucru care şi-a propus să stabilească un dialog între structurile guvernamentale, autorităţile publice locale şi societatea civilă. În ce poate acest dialog juca un rol cheie şi cum se integrează în eforturile de integrare europeană? Relatează Tamara Grejdeanu.

Patru grupuri de lucru reunite sub numele de Convenţie Naţională pentru Integrare europeană au lucrat în acest proiect, pe tematica vize, frontiere şi Transnistria; agricultură, dezvoltarea regională şi comerţ. Natalia Gherman, viceministru al afacerilor externe şi integrării europene a remarcat progresele Republicii Moldova în negocierile cu UE privind crearea Zonei de liber Schimb, parte a acordului de asociere. În acelaşi timp viceministrul a subliniat rolul societăţii civile, care s-a alăturat eforturilor guvernării în ce-a dea doua fază a Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor:

,,Ne pregătim pentru Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Noiembrie 2013, către acea dată vor fi încheiate negocierile pe marginea acordului de asociere, zonei de liber schimb. Planificăm să semnăm Acordul de Asociere, va fi foarte bine pentru Moldova, pentru UE, va spori vizibilitatea parteneriatului estic, şi acest deziderat este pe deplin realizabil din punctul nostru de vedere. De asemenea vom încerca să îndeplinim toate condiţiile fazei doi, în dialogul moldo comunitar pe domeniul vizelor.”

O recomandare a experţilor care indică necesitatea unei comunicări directe şi clare dintre autorităţi şi cetăţeni este valabilă atât în procesul de liberalizare a regimului de vize cât şi în domeniul agrar. În acest sector, prioritar este crearea grupurilor de producători agricoli, spune Tudor Robu, şef al Direcţiei marketing şi relaţii internaţionale, de la Ministerul agriculturii. În opinia lui, acest sector a fost desconsiderat anterior iată de ce acum se cer investiţii, şi mecanisme de sprijin financiar pentru agricultori:

„Prevederi ce ţin de susţinerea financiară a grupurilor de producători se regăsesc în proiectul regulamentului de subvenţionare în agricultură pentru anul viitor. De asemenea ne mişcăm cu paşi siguri şi în negocierea ofertelor noastre tarifare pe produse agricole şi a industriei alimentare. Acest sector a fost considerat ca o barieră în dezvoltarea unei economii naţionale durabile dar trebuie să încercăm să îl promovăm ca un sector cu valoare adăugată.”

Un alt domeniu strategic pentru parcursul european al Republicii Moldova este dezvoltarea regională. Rolul de a acţiona la acest capitol le revine autorităţilor publice locale care deocamdată dau dovadă de o capacitate scăzută de implicare, de scriere şi realizare a proiectelor, spune Svetlana Rogov, şefa Direcţiei relaţii internaţionale şi atragerea investiţiilor , de la Ministerul dezvoltării regionale şi construcţiilor. Iată angajamentele din acest domeniu asumate de autorităţi:

„Avem câteva propuneri pentru anul următor şi anume să continuăm activităţile de dezvoltare a capacităţilor, atât a agenţiilor de dezvoltare regională cât şi a autorităţilor publice locale, să impulsionăm crearea parteneriatelor largi, care să implice toţi actorii din regiune, să diversificăm instrumentele financiare pentru implementarea proiectelor. Avem o sarcină foarte importantă să dezvoltăm câteva seturi de indicatori cu privire la identificarea zonelor defavorizate şi să iniţiem procesul de implementare a politicii de dezvoltare regională în regiunile de dezvoltare Chişinău, UTA Găgăuzia şi Transnistria.

Totodată experţii au notat nevoia de a stabili pârghii de comunicare şi cu reprezentanţi ai societăţii civile din regiunea transnistreană, întrucât deocamdată ambele părţi sunt reticente în ceea ce priveşte cooperarea pe domeniile strategice în procesul integrării europene a Republicii Moldova.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG