Linkuri accesibilitate

Perspective ale raporturilor moldo-române sub guvernul USL


Petru Clej: „electoratul din R. Moldova este o excepţie şi a făcut notă aparte.”


Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru desemnarea lui Victor Ponta în funcţia de premier. De asemenea, noul Parlament al României a fost convocat de şeful statului astăzi la amiază. La ce se poate aştepta România odată cu instalarea fermă a unei noi guvernări? Cum se vor reverbera schimbările pe scena politică din dreapta Prutului în Republica Moldova? Vom discuta subiectul cu jurnalistul Petru Clej.

Europa Liberă: Aşadar, dle Clej, Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru desemnarea lui Victor Ponta în funcţia de premier. Noul Parlament de la Bucureşti se va convoca astăzi. S-a tăiat nodul gordian sau problemele abia se înnoadă în România în urma recentului vot de mânia sau de ură cum a fost calificat?

Petru Clej: „Aparent lucrurile s-au calmat prin această „încetare a focului”, s-o numesc, dintre preşedintele Băsescu şi premierul desemnat, Victor Ponta, mai ales datorită acestei majorităţi uriaşe care există în Parlament a Uniunii Social-Liberale care are practic singură două-treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

Aş spune aparent, pentru că în România există probleme mari în primul rând din punct de vedere economic. Există o criză economică la fel cum este în toată Europa şi trebuie luate nişte măsuri dure de austeritate şi toată această critică pe care USL a fost în poziţia să o aducă preşedintelui Băsescu şi guvernării din ultimii trei ani va începe să devină irelevantă pentru că acum USL-ul are întreaga responsabilitate, sau aproape întreaga responsabilitate a guvernării, şi va trebui să ia aceste măsuri extrem de dure. De aceea nu cred că lucrurile se vor încheia aici şi „va curge lapte şi miere” în România.”

Europa Liberă: Numărătoarea inversă a început pentru noua sau vechea nouă guvernare. Ce aşteptări ale unei majorităţi uriaşe a votanţilor ei are de satisfăcut?

Petru Clej:
„În primul rând e vorba de aşteptările categoriilor care au suferit de pe urma măsurilor de austeritate, e vorba de bugetarii care la 1 iulie 2010 şi-au văzut salariile reduse cu un sfert, care a fost o măsură unică în toată Europa cu privire la duritatea ei. Nicăieri nu a fost aşa o reducere bruscă şi de o asemenea amploare a salariilor. Problema este că nu cred că există prea mult loc de întors aici, pentru că România are o situaţie economică sigur nu aşa de proastă ca a Greciei, sau a altor ţări cum ar fi Portugalia sau Islanda, însă nici creşterea economică de o amploare mai mare cum a existat în anii 2004-2008 nu se anunţă prea curent şi atunci nu există banii ca să readuci nivelul de trai la nivelul de acum 4,5,6 ani.”

Europa Liberă: Suntem totuşi la Chişinău. Schimbări importante sau mai puţin ce-ar urma după aceste alegeri în raporturile dintre Bucureşti şi Chişinău?

Petru Clej:
„Avem anunţul premierul desemnat, Victor Ponta, care luni spunea că printre cei 26 de miniştri, iată numărul de miniştri creşte, la Ministerul de externe va fi un ministru delegat pentru Diaspora şi Republica Moldova.

Acuma există o afirmaţie a lui Eugen Tomac, deputatul ales în colegiul II care include şi Republica Moldova, ales cu o majoritate uriaşă (78% este cel mai mare scor obţinut de un candidat al Alianţei pentru România Dreaptă, opoziţia actuală bazată pe Partidul Liberal-Democrat, partidul pro Băsescu) şi Eugen Tomac care este originar din sudul Basarabiei, de la Oziornoe, fosta Averescu, actualmente în Ucraina – comuna natală a mareşalului Averescu – care a fost la un moment dat şi consilier al preşedintelui Băsescu - despre care premierul Ponta spunea: „Ştim cu toţii cum a câştigat Eugen Tomac”, într-un fel justificând înfiinţarea acestui post de ministru delegat pentru Diaspora şi Republica Moldova.

Deci, asta este o noutate – promovarea în guvern, deci ca membru al guvernului a unei persoane care răspunde direct de Republica Moldova.”

Europa Liberă: La recentele alegeri parlamentare au participat aproape 14 000 de cetăţeni români cu reşedinţa în Republica Moldova. Ei au votat în disonanţă, în opinie separată parcă cu cea mai mare parte a electoratului român. Ce efecte politice şi de altă natură poate avea acest lucru asupra abordării pe care o are până acum Bucureştiul faţă de R. Moldova?

Petru Clej:
„Da, electoratul din Republica Moldova sigur este o excepţie şi a fost, dacă ne uităm la toate scrutinele, inclusiv la referendumurile privind demiterea preşedintelui Băsescu, a făcut notă aparte. Pe de altă parte, electoratul din diasporă în general a plasat la alegerile parlamentare Alianţa România Dreaptă pe primul loc, cu 40%, e drept numai 60 de mii de votanţi în diasporă au fost, dar este clar că acest electorat, şi mai ales cel din Republica Moldova, electoratul format din cetăţenii români are altă opţiune.

E uşor de explicat: în Republica Moldova preşedintele Băsescu este încă extrem de popular pe motive extrem de practice. De când a devenit preşedinte, Republica Moldova a fost o prioritate pentru el şi din punct de vedere pragmatic explicaţia este foarte simplă: el a insistat şi până la urmă Parlamentul a schimbat legea în 2009 privind redobândirea cetăţeniei române, care pentru cei nu ştiu câţi, un milion de oameni care au depus cerere, este foarte important. Sigur, nu ei votează în alegerile parlamentare, dar unii dintre ei şi-au redobândit cetăţenia sau sunt rudele celor care au cerere depusă pentru cetăţenie care este un lucru extrem de valoros în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Vedeţi motive pentru cetăţenii moldoveni care şi-au redobândit cetăţenie română de a se preocupa mai mult şi constant eventual de schimbările de pe scena politică de la Bucureşti? Mai ales că votul lor nu că ar fi irosit, dar ar fi oarecum nesemnificativ în cadrul Parlamentului.

Petru Clej:
„Au un deputat care de data asta este ales cu o majoritate covârşitoare. Fostul deputat, Tudor Panţîru, şi el originar din Republica Moldova, nu era clasat pe primul loc acum patru ani. Vreau să mai reamintesc că în Senat mai există un senator, Valeriu Todiranşcu, care şi el este originar din Republica Moldova, iată sunt un senator şi un deputat. Pe de altă parte senatorul ales în acest colegiu al diasporei, Viorel Badea, este şi el fost şef al Departamentului Românii de pretutindeni; deci, sunt oameni care cunosc situaţia de aici şi după cum ştiţi, Republica Moldova a figurat constant în atenţia liderilor de la Bucureşti, mai ales când vine vorba de reprezentarea dacă vreţi nu am intereselor, dar a acestei zone de la frontiera de est a UE la Bruxelles sau când s-a vorbit despre Republica Moldova.”

Europa Liberă: Altminteri, în condiţiile unor rezerve destul de apăsate, uşor de presupus, din partea UE sau din partea unei impunătoare părţi a establishment-ului european faţă de administraţia USL, în ce măsură România se mai poate manifesta ca avocatul nr. 1 al R. Moldova printre statele partenere din comunitatea europeană?

Petru Clej:
„Acum să fim înţeleşi: establishment – ul de la Bruxelles, în primul rând şeful Comisiei Europene, Barroso, spunea recent că abia aşteaptă să lucreze cu noua conducere şi cu acest tandem Băsescu-Ponta, evident în noua situaţie şi vorbesc că toată lumea a învăţat lecţiile de astă vară, de la referendumul de demitere. Şi la Bruxelles, şi la Bucureşti s-au învăţat aceste lecţii. Acum cu Republica Moldova e un interes important al UE şi eu cred că interesul este pentru că Republica Moldova este la graniţa UE, România are întreaga graniţă a UE cu Republica Moldova şi este important ca în condiţiile în care şi România are o lege de atribuire a cetăţeniei României unei bune părţi…; sau au dreptul o bună parte a cetăţenilor republicii Moldova să-şi redobândească cetăţenia României, care e cetăţenie a UE, să existe acest interes în continuare. Şi evident că România fiind la această graniţă are un rol important.

Pe de altă parte să nu uităm în continuarea problema Transnistriei care e extrem de acută, este o bază militară practic rusească, Rusia nefiind nici un duşman, dar nici un prieten al UE. Şi atunci evident că prin poziţia geografică şi prin legăturile tradiţionale cu Republica Moldova, România poate în continuare juca un rol important, chiar dacă la putere este USL care nu are chiar aşa un interes, poate şi sentimental, cum îl are preşedintele Băsescu pentru Republica Moldova.”
XS
SM
MD
LG