Akmal Dildorbek este un tânăr de 23 de ani din capitală tajikă Dușanbe care a absolvit universitatea în urmă cu doi ani. De atunci nu și-a găsit loc de muncă, la fel ca majoritatea colegilor săi.
Dildorbek a declarat Europei Libere că a depus cereri de muncă la toate companiile care ar putea avea nevoie de oameni cu pregătirea lui, adică de programator de computere: bănci, instituții de stat și firme private. Tânărul tajik spune că va căuta mai departe de lucru acasă, dar se teme că până la urmă va fi nevoie să ia exemplul multor compatrioți găsindu-și o slujbă sub pregătirea pe care o are, la Moscova.
Dildorbek este doar unul din tinerii care în multe țări ale lumii își pierd încrederea în viitorul economiei globale încă marcate de criza financiară.
Potrivit Organizației Muncii din cadrul Națiunilor Unite, peste 75 de milioane de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani sunt fără slujbe, o creștere cu peste 4 milioane de la începutul crizei financiare în 2007. Peste 6 milioane de tineri au renunțat să mai caute de lucru.
Dificultățile cu care se confruntă tinerii reflectă starea în general precară a piețelor forței de muncă. Dar Matthieu Cognac, un expert ONU în problemele tinerilor stabilit la Bangkok a declarat Europei Libere că în cazul tinerilor șansele de a ajunge șomeri sunt de trei ori mai mari decât ale adulților.
Cognac spune că tinerii sunt cei care suferă în primul rând de discriminare. Mai ales în vremuri de criză economică, ei sunt primii dați afară.
În UE, unul din cinci cetățeni mai tineri de 25 de ani nu are de lucru, în vreme ce alții, ceva mai norocoși, sunt siliți să muncească cu jumătate de normă sau în economia subterană.
Șomajul este neobișnuit de ridicat mai ales în Spania și Grecia, unde jumătate din absolvenții instituțiilor de învățământ superior nu au de lucru. Perspectivele pieței muncii rămân întunecate și în regiunea Asia-Pacific, unde trăiește cea mai mare populație tânără din lume. Unul din șase tineri este șomer în Taiwan și Filipine.
Dar regiunea cu situația cea mai gravă este a Orientului Mijlociu și Africii de nord, unde fiecare al patrulea tânăr este șomer. În opinia expertului ONU Matthieu Cognac, tinerii din țările în curs de dezvoltare au probleme în plus față de europeni.
Expertul ONU spune că dacă Europa are doar sarcina creării de locuri de muncă, în Asia chestiunea este să fie create locuri de muncă decente, pentru că acolo antonimul șomajului nu este prosperitatea, ci de cele mai multe ori o muncă plătită mizerabil – mai ales în cazul angajaților tineri.
Experții cred că într-o lume în care 40 de milioane de tineri intră anual pe piața muncii, economia globală se confruntă cu o bombă cu ceas. Extrem de amenințate sunt țările a căror populație îmbătrânește rapid, iar tinerii, care ar trebui să plătească taxele pentru întreținerea generației vârstnice, nu plătesc nimic, pentru că sunt șomeri.
Menținerea îndelungată în șomaj a tinerilor are și un potențial social periculos. El a ieșit la lumină în revoltele numite de unii ”primăvara arabă”, care au izbucnit începând de anul trecut în mai multe țări din Africa de nord și Orientul Mijlociu. Și mai recent, țările din sudul Europei confruntate cu măsurile de austeritate au devenit scena protestelor vehemente ale tinerilor.
Expertul ONU Matthieu Cognac crede că politicienii au înțeles în sfârșit pericolul reprezentat de șomajul în rândul tinerilor.
Cognac spune că niciodată în istorie chestiunea locurilor de muncă pentru tineri nu s-a aflat atât de sus pe agenda politicienilor și că multe țări fac eforturi serioase de a elabora cât mai rapid programe sau strategii pentru angajarea tinerilor.
