Ultimul sondaj al Biroului European de Statistică, Eurostat, arată că Bulgaria și România sînt țările din UE cu cea mai mare proporție de persoane care trăiesc într-un risc al excluziunii sociale permanente. Cu totul, aproape un sfert din europeni -120 de milioane - risca marginalizare sociala, Bulgaria, Romania, Grecia și Spania prezentând cifre record: circa 22% din populația lor se află în marginea sărăciei, acestor țări alăturându-li-se, cu același procent, Croația, care anul viitor va intra în UE.
Ca întotdeauna în cazul unor asemenea sondaje, se pune problema relativității criteriilor sărăciei. Mulți economiști, chiar fără dorința de a provoca, au afirmat că sărăcia e o noțiune relativă și că are o altă valoare la oraș și în mediul rural, sau de la o țară la alta. Astfel, inegalitatile între venituri și în costurile produselor și serviciilor esențiale fac ca pînă și între două țări vecine cum sînt Franța și Spania să apară diferențe majore în calcularea pragului relativ al sărăciei.
De aceea, Eurostat folosește trei criterii în calcularea sărăciei: primul este procentul persoanelor care câștigă sub 60% din media națională (acesta e cel menționat înainte, al „persoanelor aflate în marginea sărăciei”); al doilea este procentul persoanelor serios atinse si dezavantajate în cel puțin 4 din 9 puncte materiale specifice, printre care posibilitatea de a plăti chiria la timp, de a se încălzi, sau de a merge o săptămână în vacanță. Aici diferențele între țări sînt uriașe, mergând de la 1% săraci în Suedia la 44% în Bulgaria și 30% în România.
In sfârșit, un al treilea criteriu este procentul persoanelor care locuiesc în familii unde adulții lucrează mai puțin de 20% din potențialul lor activ. Aici recordul e atins de belgieni, din care 14% se află în situația asta, dublu față de români.
Când se calculează însă procentul persoanelor care se încadrează în cel puțin una din cele trei rubrici, recordul absolut e atins de Bulgaria: jumătate din populație, urmată de România și Letonia cu 40%.
Cifrele Eurostat acoperă statisticile anului trecut, 2011. Pentru 2012, statisticile vor veni abia anul viitor.
***
În Republica Moldova, indicele sărăciei cu care se operează la nivel oficial este calculat în mod diferit de ţările europene, în baza aşa numitei concepţii „a sărăciei extreme”. Dacă ţările din Occident îşi numără săracii pornind de la veniturile medii obţinute de cetăţeni şi îi consideră neînstăriţi pe cei care câştigă sub 60 la sută din această medie, fiind utilizată zisa metodologie „a sărăciei relative”, atunci în Republica Moldova este sărac cel care nu reuşeşte să se ridice la minimul de existenţă, calculat anual în baza nevoii de alimente şi servicii absolut necesare pentru existenţa fizică. În 2010, de exemplu, acest minim a constituit 1016 lei, adică ceva mai puţin de 100 de dolari pe lună, şi numărul cetăţenilor care nu ajungeau să câştige suma lunar era de 22 la sută din totalul populaţiei. Altfel spus, fiecare al cincilea moldovean trăia sub limita sărăciei.
Aşa că oricine ar încerca să compare numărul săracilor din Republica Moldova cu cel din vreo ţară europeană, ar obţine o concluzie eronată. Pentru că a fi sărac în Europa este cu totul altceva decât a fi sărac în Moldova.
De ce n-ar începe autorităţile de la Chişinău să-şi calculeze numărul săracilor după modelul din Vest, dată fiind integrarea pe care şi-o doreşte Republica Moldova în spaţiul comunitar?
Iată o explicaţie a lui Anatol Roşco, şeful secţiei politici de dezvoltare socială din cadrul Institutului economie, finanţe şi statistică:
„Pentru că am putea constata că mai mult de jumătate din populaţie este săracă. Şi atunci nu am putea să le asigurăm tuturor asistenţa socială necesară. De aceea suntem nevoiţi să utilizăm metodologia recomandată de Banca Mondială pentru ţările lumii a treia, cum ar fi Panama sau altele. Asta nu înseamnă că metodologia noastră nu e corectă. Dar noi avem o ţară săracă. Şi important este nu e să ştim dacă-s mai mulţi sau mai puţini săraci decât în altă parte. Dar să le asigurăm asistenţă socială eficientă. Dacă 20 la sută sunt consideraţi săraci, atunci se pot găsi resurse pentru a-i sprijini, iar dacă ai 80 la sută săraci – nici o ţară din lume nu şi-ar putea permite să-i sprijine pe toţi.”
Totuşi, dacă Republica Moldova va obţine un acord de asociere cu UE, ea va trebui mai degrabă sau mai târziu să îmbrăţişeze şi metodele occidentale de calculare a sărăciei, mai spune Anatol Roşco.
Partea bună este că de la an la an, numărul săracilor calculat după metoda veche este în scădere. Pentru comparaţie, în 2006 sub limita sărăciei trăiau un total de 30 la sută din cetăţenii moldoveni.
