Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, a criticat deja pachetul proiectelor de amendamente anticorupţie elaborat de Ministerul Justiţiei şi aflat acum în fază de avizări. Un pachet prin care s-ar introduce pentru toţi actorii din Justiţie răspunderea penală pentru îmbogățirea ilicită și confiscarea extinsă a averilor ce nu pot fi justificate. Vom afla care sunt cele mai importante rezerve ale dlui Poalelungi faţă de respectivele iniţiative ale Ministerului Justiţiei în interviul cu domnia sa.
Europa Liberă: Aşadar, amendamente, iniţiative legislative fără precedent din partea Ministerului Justiţiei, toate menite să combată radical corupţia în Justiţie. Dvs. aţi avut deja o primă reacţie critică. Vă menţineţi această atitudine critică faţă de cele propuse pentru avizare deocamdată de Ministerul Justiţiei?
Mihai Poalelungi: „Da, desigur. În opinia mea aceste propuneri făcute de Ministerul Justiţiei sunt în contradicţie cu articolul 46 din Constituţie, articolul 1, protocolul 1 al Convenţiei Europene şi nu au nimic cu viaţa reală şi ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova. Or, Ministerul îşi doreşte modificări nu vreau să spun că pentru PR, dar modificările care se propun trebuie să fie reale şi clare, dar nu ceea ce se face în acest sens.”
Europa Liberă: Trebuie să înţelegem că Dvs. propuneţi de fapt, pentru dezrădăcinarea corupţiei în domeniu, o variantă a paşilor mai mici şi a unor măsuri mai nuanţate şi moderate? Adică nu după principiul propus de minister: capul celui găsit vinovat va sta unde-i stau tălpile acum. Dar care sunt aceste măsuri pe care le-aţi propune dvs. în schimbul măsurilor radicale propuse de domnul ministru al justiţiei, Oleg Efrim de exemplu?
Mihai Poalelungi: „După cum am spus, ceea ce propune domnul ministru este în contradicţie cu normele pe care le-am, menţionat, inclusiv hotărârea Curţii Constituţionale din 10 iunie 2011, care a stabilit că principiul constituţional al prezumţiei dobândirii ilicite a averii instituie o protecţie generală şi se aplică tuturor persoanelor, inclusiv funcţionarilor publici sau altor persoane salarizate de la bugetul de stat.
Or, ceea ce propune Ministerul Justiţiei ca să fie confiscate bunurile judecătorilor, procurorilor, adică într-un context îngust şi după cum v-am spus care nu are nimic cu viaţa reală. Ceea ce am propus noi anterior este ca atunci când judecătorul, procurorul sau alţi funcţionari publici nu pot să-şi dovedească originea bunurilor pe care le deţin, să fie eliberaţi din funcţie, dar nu confiscate bunurile. Or, poate voi fi prea dur, dar în opinia mea cu aceste modificări ne întoarcem în anii '37 ai secolului trecut…”
Europa Liberă: Pe de altă parte, dle preşedinte, Ministrul Justiţiei, justificând introducerea în repertoriul legislativ norme penale care ar sancţiona „îmbogăţirea ilicită” sau ar presupune „confiscarea extinsă”, a spus următoarele „Chiar dacă noi nu am avut astfel de norme, avem obligaţia de a le institui, or suntem parte la convenţia ONU privind combaterea corupţiei, care şi prevede întreprinderea unor astfel de măsuri”. În plus, dl ministru Efrim spunea că în UE există o decizie-cadru a Consiliului UE care se referă la confiscarea bunurilor şi instrumentelor rezultate ale infracţiunii şi că ar fi un document obligatoriu pentru toate ţările UE, astfel încât astfel de norme există în majoritatea ţărilor UE”. Adică Moldova s-ar fi aliniat la ceva existent deja în UE. Înţelegem că poate nu are nimic cu viaţa reală, dar poate viaţa ar trebui ajustată la ceva existent în alte părţi?
Mihai Poalelungi: „Nu este chiar aşa cum spune domnul ministru. Noi vorbim despre faptul că orice avere deţinută de oricine se prezumă a fi dobândită licit şi statul ar trebui să dovedească că averea ar fi dobândită ilicit, ori organele de resort. Ceea ce propune domnul ministru este din start dacă judecătorul sau procurorul nu poate dovedi originea bunurilor, atunci statul le confiscă. Înţelegeţi ce se întâmplă?
Deci, nu putem vorbi despre careva convenţii, convenţie ONU sau convenţie europeană, care ar stabili astfel de criterii. Vă spun ca fost judecător la CEDO că astfel de soluţii care vor fi date de instanţele naţionale vor fi considerate ca condamnări la CEDO. Puteţi vedea chiar şi în acea hotărâre a Curţii Constituţionale din 10 iunie 2011, Curtea Constituţională a Republicii Moldova, unde s-a adus destulă de jurisprudenţă a CEDO în acest sens.”
Europa Liberă: Aţi spus că aţi trimis deja Parlamentului „amendamente la Legea cu privire la statutul judecătorului prin care judecătorii demişi pentru activitate şi decizii incompatibile cu statutul lor, nu primesc pensie de judecător şi nici indemnizaţia unică considerabilă la plecarea din funcţie”. În plus, un asemenea ex-judecător nu se va putea angaja nici ca avocat, nici ca procuror. Propunem de asemenea mărirea apreciabilă a salariului slujitorilor oneşti ai justiţiei”. Averile acumulate - cum se vede din unele cazuri - pot acoperi orice pensie şi orice şomaj…
Mihai Poalelungi: „Nu mi se pare aşa anume din motivul că în ultimii câţiva ani mass-media a tot difuzat atâta informaţie negativă despre sistemul judiciar că, după câte aţi văzut, percepţia populaţiei este că cei mai corupţi sunt judecătorii. Or, toată lumea înţelege că nu este aşa. Trebuie să fim oameni reali. În ceea ce ţine de propunerea care am făcut-o anterior în privinţa ca judecătorii să nu primească pensia de judecător atunci când este eliberat pentru încălcări, aceasta a fost acceptată de către parlament şi deja constituie din 31 august anul acesta lege.”
Europa Liberă: Întrebarea era de ce s-ar teme judecătorii de astfel de măsuri dacă ne dăm bine seama că o pensie nu ştiu ce mărime ar trebui să aibă ca lipsirea de ea să-l facă pe judecător mai onest…
Mihai Poalelungi: „Aceasta deja a influenţat dur asupra sistemului judiciar şi credeţi-mă că asta este realitatea. Astfel de măsuri, însă, de care propune domnul ministru nu au nimic cu viaţa reală şi cu jurisprudenţa Curţii Europene.”
Europa Liberă: Înţelegem că din punctul dvs. de vedere percepţia aceasta acutizată, mai ascuţită a corupţiei în sistemul judiciar s-ar datora şi presei într-un fel. Pe de altă parte, încă o dată, există totuşi averi acumulate ilicit sau asupra cărora planează bănuiala rezonabilă că au fost acumulate ilicit. Doar castelele nu pot să nu fie văzute de exemplu. Ce se va face cu asemenea cazuri? Va fi lăsat totul în trecut după principiul „nu mă întrebaţi cum am făcut primul milion!”?
Mihai Poalelungi: „În primul rând nu înţeleg de ce această normă s-ar referi, dacă şi se doreşte a fi instituită, numai la judecători şi procurori. Nu prea înţeleg de ce nu s-ar referi la toţi funcţionarii, inclusiv parlamentari, miniştri, funcţionari din autorităţile publice locale. Nu am auzit că s-ar dori aşa ceva. Asta e una.
În privinţa averilor despre care vorbiţi, acestea sunt la noi nu numai a judecătorilor, dar care aparţin la mulţi funcţionari: case, castele etc., statul poate să evalueze aceste bunuri şi să-i impună să plătească impozite. Dar nu confiscarea. Credeţi-mă că nu are nimic comun una cu alta.”
Europa Liberă: Trebuie să înţelegem că dacă această măsură s-ar extinde la nivelul tuturor celor care sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile, dvs. aţi sprijini această măsură aplicată tuturor, sau nici în acest caz nu ar fi potrivit şi indicat?
Mihai Poalelungi: „Ar fi incorect şi în privinţa celorlalţi şi am explicat deja de ce. Doar că vorbeam şi despre altă parte a medaliei: că dacă se vorbeşte despre această confiscare, nu înţeleg de ce se ia unilateral, numai într-o direcţie, numai în privinţa judecătorilor…”
Europa Liberă: Ce se va întâmpla în situaţia în care o majoritate parlamentară va adopta totuşi iniţiativele legislative propuse de MJ?
Mihai Poalelungi: „Atunci voi convinge Curtea Supremă de Justiţie SJ, plenul CSJ să sesizăm această normă la Curtea Constituţională.”
Europa Liberă: Ce garanţie există totuşi că sistemul ar putea răspunde mai bine, prin însănătoşire la complexul de măsuri mai puţin radicale decât cele propuse de MJ?
Mihai Poalelungi: „După câte se vede, în ultima jumătate de an pare-mi-se toată lumea înţelege că sistemul judiciar se schimbă şi destul de rapid. Şi nu văd de ce n-ar trebui noi să ne schimbăm pe dinăuntru, aşa cum se întâmplă la momentul actual, dar ar trebui să ni se impună diferite norme, precum ar fi această confiscare, numai ca să se arate că se munceşte în acest sens.”
Europa Liberă: Deci, vorbiţi mai degrabă despre opţiunea pentru evoluţie, nu pentru revoluţie cu care seamănă aceste măsuri. Dle preşedinte, dar care e situaţia actuală în sistemul judiciar? Există un deficit de judecători de exemplu? Ar putea pleca din punctul dvs. de vedere mai mulţi judecători în urma acestor presiuni tot mai mari şi mai mari din partea şi politicului, şi societăţii în general, şi când vorbesc de politic mă refer nu la presiuni rele, ci la astfel de propuneri?
Mihai Poalelungi: „Aţi observat probabil că în ultimul timp deja au plecat în demisie la propria cerere câţiva judecători. Şi am
Trebuie să ajutăm sistemul judiciar să iasă din acest noroi în care se află. ...
auzit că mai există câteva cereri de acest fel depuse de judecători de primă instanţă. Dacă aceştia sunt judecătorii care nu au cea mai bună imagine, nu e nici o problemă.
Problema este că dacă vor depune cereri de eliberare judecătorii care sunt competenţi şi au o bună imagine în societate, asta va fi o problemă negativă pentru sistemul judiciar şi pentru societate.
Or, noi aşteptăm ca în acest sens să fie mărit salariul judecătorilor. Nu numai să facem presiuni asupra sistemului judiciar. Trebuie să ajutăm sistemul judiciar să iasă din acest noroi în care se află. Or, aplicând numai măsuri represive, eu nu cred că poţi obţine rezultate.”
