Linkuri accesibilitate

Preşedintele Nicolae Timofti lansează reforma CSS


Noi competenţe pentru Consiliul Suprem de Securitate.

Consiliul Suprem de Securitate, prezidat de preşedintele Nicolae Timofti, a examinat modul în care e aplicată Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova. Membrii Consiliului au aprobat concepţia de reformare a Consiliului Suprem de Securitate, de care se va ocupa un grup de lucru specializat. Şeful statului moldovean a spus în cadrul şedinţei s-a decis ca acestui organism să-i fie atribuite noi competenţe, pentru o monitorizare mai bună a instituţiilor de stat din domeniul securității naționale și o delimitare mai clară a responsabilităţilor acestora. Mai multe de la Liliana Barbăroşie:

Consiliul Suprem de Securitate, convocat astăzi de preşedintele Nicolae Timofte, a decis să creeze un grup de lucru special care să propună, la finalul unei analize, un model de împărţire între diferite instituţii a competenţelor legate de asigurarea securităţii statului, precum şi de reformare a Consiliului Suprem de Securitate. De ce ar fi nevoie de o astfel de analiză abia acum, la un an şi jumătate de la aprobarea unei strategii noi de securitate a statului? Pentru că ar exista o incertitudine legată de cine şi ce are de făcut pentru punerea în practică acestei strategii, crede şeful statului. Dar iată o explicaţie mai detaliată formulată pentru Europa Liberă de şeful serviciului Consiliul Suprem de Securitate din cadrul preşedinţiei, Andrei Onofrei:

„Strategia prevede că Consiliul Suprem de Securitate este organul care va asigura implementarea măsurilor din ea. Printr-o indicaţie a premierului, însă, Ministerul Apărării a fost desemnat ca instituţie care va acumula informaţia de la instituţii despre implementarea acestei strategii. Însuşi ministerul crede că nu poate fi şi raportor, şi moderator în acelaşi timp. Ei iată că strategia nu clarifică aceste lucruri. ”

L-am întrebat şi pe analistul politic şi expertul militar Viorel Cibotaru cum se explică lipsa de viziune sugerată de preşedinte asupra modului în care autorităţile ar trebui să asigure securitatea statului:

„Pentru că indiferent de legitimitatea constituţională şi legislativă, foştii preşedinţi ai Republicii Moldova au învârtit cum au vrut prerogativele preşedintelui şi ale altor instituţii în acest domeniu. Iar în cei doi ani de interimat, s-au erodat modelele. Şi iată că acum se propun anumite amendamente cum trebuie să funcţioneze aceste lucruri şi cum trebuie să fie implementată strategia. Inclusiv se discută redarea unei funcţii deliberative Consiliului, adică ca acest consiliu să nu emită doar decizii de recomandare, ci şi normative, legale. Aici discuţiile continuă încă.”

În viziunea expertului în probleme de securitate de la IPP Iurie Pîntea, autorităţile nu s-au grăbit până acum să-şi stabilească clar prerogativele în acest domeniu şi iată de ce:

„În domeniul de securitate nu prea ai cum să câştigi voturi de la alegători. Deci, nu ai cum să promiţi acum o eficienţă mai bună a SIS-ului, ca să urmeze un flux de voturi care să vină la partidul tău. De asta subiectele de securitate nu prea sunt pe programele partidelor. În securitate, deciziile sunt grele, iar efectele mai târzii şi nevizibile. Aşa că un lider de partid, fiind preşedinte interimar, se va gândi mereu cum se va interpreta o decizia sau alta. Deci, cum, când avem mai multe partide la guvernare, nimeni nu-şi va asuma astfel de riscuri. Iar ceea ce avem acum este că un preşedintele apolitic îşi asumă această agendă, ceea ce e bine, chiar dacă întârziat.”

Elaborarea unei noi strategii de securitatea le-a luat autorităţilor de la Chişinău aproape trei ani, iar un plan de acţiuni pentru punerea în practică a acesteia nu a fost elaborat nici până în prezent, la un an şi jumătate de la adoptarea documentului.
Previous Next

XS
SM
MD
LG