Linkuri accesibilitate

În România se prefigurează o nouă criză politică


Cearta dintre preşedinte şi premier pe tema bugetului UE e amplificată de campania electorală pentru alegerile parlamentare.

În România actorii principali ai crizei politice din vară, președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, au intrat în dialog după o lungă perioadă de necomunicare, dar numai ca să se certe din nou, de data aceasta pe tema relațiilor cu Uniunea Europeană. Relatează de la București Sabina Fati.

In Romania se prefigureaza o noua criza politica, pornind de la pozitiile diferite pe care le au presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta in privinta bugetului european pe urmatorii 7 ani.

Cearta publica dintre cei doi este amplificata de campania electorala dinaintea alegerilor parlamentare programate pentru 9 decembrie, iar presedintele Basescu pare sa intre in aceasta batalie intr-un moment in care partidul sau, PDL, este din ce in ce mai tacut. Presedintele l-a acuzat din nou pe seful guvernului de pozitii anti-europene, dupa ce Victor Ponta a declarat intr-o aparitie electorala ca Romania s-ar fi „gindit de mai multe ori” in 2007 inainte sa adere la Uniunea Europeana, daca I se spunea ca nu va avea “nici drumuri, nici spitale, nici agricultura ca in Vest”, dar I se va „face” DNA, Directia Nationala Anticoruptie si ANI, Agentia Nationala de Integritate.

Primul ministru roman se refera in acest fel la reducerile bugetare ale Uniunii Europene prevazute sa fie discutate la intilnirea de joi si vineri a sefilor de stat si de guvern din Uniunea Europeana. Este vorba despre 21 de miliarde luate de la subventiile agricole si aproape 30 de miliarde din contul fondurilor nerambursabile prevazute pentru statele si regiunile mai putin dezvoltate.

Premierul roman socoteste ca Romania ar trebui sa-si foloseasca dreptul de veto impotriva reducerilor bugetare proiectate de presedintele Consiliului European Herman van Rompuy, care a propus economii de 80 de miliarde de euro incercind sa faca un compromis fata de bugetul de 1000 de miliarde de euro gindit de Comisia Europeana. Din partea Romaniei la negocierile privind bugetul Uniunii Europene pe 2014-2020 nu participa, insa, primul ministru care are toate datele necesare de la tratativele la nivel de experti purtate pina acum, ci presedintele, potrivit unei decizii a Curtii Constitutionale.

Coabitarea intre un presedinte de dreapta si o coalitie guvernamentala de centru-stinga se dovedeste din ce in ce mai complicata, desi pe de alta parte pozitia extrema a primului ministru este justificata doar teoretic, fiindca practic vorbind, Romania a reusit sa atraga doar 10 la suta din banii pe care ii atribuise initial Bruxelles-ul. Pe de alta parte Victor Ponta l-a acuzat la rindul sau pe Traian Basescu de interese personale in negocierea asupra bugetului comunitar, in sensul ca ii va sustine pe liderii populari, care la rindul lor au fost de partea presedintelui roman asta vara cind a fost suspendat.

Potrivit declaratiilor facute pina acum de statele Uniunii Europene, se prefigureaza doua tabere: state care vor cheltuieli mai reduse si militeaza pentru mai multe fonduri pentru cercetare si inovatie si tari care vor mai multi bani pentru agricultura si dezvoltare. De pilda Marea Britanie, Germania, Suedia si Olanda cer reducerea bugetului Uniunii cu sume cuprinse intre 100 si 200 de miliarde de euro, in vreme ce in jurul Poloniei s-au grupat 18 state care insista pentru pastrarea fondurilor nerambursabile proiectate anterior. Deocamdata Marea Britanie a amenintat cu dreptul de veto cerind reduceri masive, in vreme ce premierul roman se afla in pozitia inversa.

Presedintele Romaniei care va participa la negocieri nu vrea sa plece de pe pozitii de forta si nu vrea sa se pronunte inainte de inceperea negocierilor propriuzise pentru a nu pierde startul. Situatia este delicata pentru Romania, fiindca primul ministru si presedintele nu au o pozitie comuna, desi saptamina trecuta lucrurile se indreptau spre o oarecare convergenta.

E posibil ca Traian Basescu sa fi fost deranjat de faptul ca primul ministru a povestit intr-o conferinta de presa tot ceea ce discutase cu presedintele despre participarea la summit-ul European, inclusiv despre solutia ca Romania sa-si exprime dreptul de veto. In acest fel mandatul de negociator al presedintelui ar fi fost slabit, au declarat unii membri ai PDL, dar dincolo de aceste aspecte pozitia Romaniei va fi destul de fragila tocmai fiindca premierul si seful statului nu au transmis impreuna un punct de vedere comun.
XS
SM
MD
LG