Ministrul apărării, Vitalie Marinuță a declarat la o conferință pe teme de securitate la Chișinău că noua strategie militară a Republicii Moldova ar fi aproape gata. Ea s-ar baza pe constatarea că pericolul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova este scăzut, așa cum se spune în documentul cadru, Strategia Securității Naționale adoptată anul trecut. Spre deosebire de aceasta, strategia militară este un document mult mai îngust, se referă exclusiv la armată și nu implică, de exemplu, securitatea energetică. Dar chiar și așa, elaborarea ei s-a dovedit o muncă dificilă pentru ministerul apărării. Relatează Alla Ceapa
Când şi-a stabilit planul de acţiuni pentru acest an Ministerul Apărării s-a obligat nu doar să elaboreze Strategia Militară Naţională, dar şi să o propună spre aprobare Guvernului până la finele acestui an. Însă deocamdată strategia se află la etapa de elaborare, urmând să ajungă pe masa Guvernului abia în primăvara anului viitor, a declarat Ministrul Apărării Vitalie Marinuţă. Fără a da mai multe detalii Vitalie Marinuţă a spus doar că strategia va schimba aproape în întregime doctrină militară elaborată acum 7 ani. Însă Armata Naţională va rămâne în continuare una defensivă şi nu de atac. Vitalie Marinuţă:
„Poţi să faci o strategie reieşind din banii pe care îi ai sau poţi să faci o strategie reieşind din capabilităţile pe care le doreşti. Cu regret noi dezvoltăm strategia militară naţională reieşind din bugetul pe care îi vom avea pe următorii câţiva ani. într-adevăr este unul auster şi ne ajunge pentru foarte puţin, dar încercăm să facem cât mai mult cu puţinul pe care îl avem. Sperând că în viitor să modifică această strategie în 3-4 ani de zile, în aşa mod ca să ne orientăm mai mult la capabilităţi decât la buget.”
Expertul în probleme militare de la IPP Iurie Pîntea spune că la un an după aprobarea noii strategii a securităţii naţionale, Ministerul Apărării nu mai poate justifica în nici un fel lipsa unei strategii militare, amânată de mai mulţi ani. Expertul este convins că şi în condiţiile unui buget auster care este alocat anual Armatei Naţionale se poate pune accent pe capacităţile acesteia, şi asta dacă banii sunt utilizaţi corect:
„Problema bugetului a fost, va fi şi este cea a bugetului auster. Nimeni, doar în cazul în care va apărea un pericol militar vizibil şi înţeles pentru toată societatea, niciodată guvernele nu vor aloca mai mult decât aşa cum ei înţeleg limita necesară. Câteodată aceasta limită este înţeleasă greşit şi guvernele trec peste limita când această capacitate nu mai poate fi restabilită. Şi deja însăşi existenţa structurii militare îşi pierde sensul. Dar asta deja este partea pe care însăşi ministerul apărării trebuie să ştie să o demonstreze cu cifre şi să convingă politicienii.”
Analizând mai multe proiecte de strategie militară publicate în acest an pe site-ul Ministerului, Iurie Pîntea a ajuns la concluzia că ceea ce se propune este departe de ceea ce ar trebuie să prevadă strategia Militară. Ce ar trebui să prevadă noua strategie? L-am întrebat pe Iurie Pântea:
„Este necesar ca să trecem de la documentele care determină număr, de exemplu, trebuie să fie o armată din 5 mii de oameni, cu 400 de tancuri cu 30 de avioane, cu 2 elicoptere sau cu 4 aeroporturi ş.a.m.d. trebuie să trecem la o altă abordare care este acum mai corectă, sau ar putea să răspundă necesităţilor asta ce fel de capacităţi trebuie să avem. Trebuie să avem capacităţi de a respinge un eventual pericol, ameninţare etc. trebuie să avem capacităţi de a trimite o forţă acolo. Şi deja acest document va avea completamente o altă formă, un alt format, o altă structură, un alt viitor.”
Ministrul Apărării a dat asigurări că până la finele acestui an va fi finalizată elaborarea Strategiei Militare Naţionale. Totodată, până la finele acestui an urmează să fie elaborat şi planul de acţiuni care vizează punerea în aplicare a strategiei naţionale de securitate, care de un an rămâne doar pe hârtie.
