Linkuri accesibilitate

Reacții după achitarea generalilor croați Ante Gotovina și Mladen Markac


Mladen Markac (al doilea din stînga) și Ante Gotovina (al doilea din dreapta) pe aeroportul din din Zagreb, 16 noiembrie 2012.
Mladen Markac (al doilea din stînga) și Ante Gotovina (al doilea din dreapta) pe aeroportul din din Zagreb, 16 noiembrie 2012.

E fuseseră condamnați în 2011 la 24, respectiv 18 ani de închisoare pentru mai multe delicte, inclusiv omucidere, deportare și jaf.


Mii de croați fluturând steagul național au salutat astăzi pe străzile Zagrebului și ale altor orașe știrea că doi generali croați au fost achitați de curtea de apel a tribunalului ONU după ce anul trecut fuseseră condamnați la ani mulți de închisoare pentru crime de război pe care l-ar fi comis împotriva civililor sârbi. Pentru mulți croați, generalii Ante Gotovina și Mladen Markac sunt eroi naționali și actori principali ai războiului pentru independența Croației din anii 1990 ai secolului trecut, iar eliberarea lor este percepută la Zagreb ca un act de justiție nu doar pentru cei doi militari, ci pentru Croația întreagă. Detalii are Mircea Țicudean.

La Zagreb și în alte orașe croate, mari mulțimi au urmărit vineri pe ecrane instalate în piețe, verdictul Curții de Apel a Tribunalului ONU pentru fosta Iugoslavie, transmis în direct de televiziunea croată.

Știrea achitării și punerii în libertate a generalilor Ante Gotovina și Mladen Markac a fost primită cu urale de suporterii lor, dintre care unii s-au rugat noaptea întreagă în bisericile catolice, care au oficiat servicii divine pentru generali.

Gotovina și Markac fuseseră condamnați în 2011 la 24 și respectiv 18 ani de închisoare pentru mai multe delicte, inclusiv omucidere, deportare și jaf. Anul trecut judecătorii au stabilit că ei ar fi fost părtașii unui complot criminal condus de fostul președinte croat Franjo Tudjman, dar Curtea de Apel a decis acum că un asemenea complot n-a existat. AP notează că în acest fel este achitată toată conducerea armatei croate care a ordonat și a dus la îndeplinire în 1995 așa-numita ”Operațiune furtună”, în care au fost uciși 600 de sârbi, iar 200.000 au fost alungați de la casele lor și în urma căreia a fost eliminată așa-numita republică a sârbilor din Croația, Krajina, care între 1991 și 1995 se întindea pe o treime din teritoriul croat. De la independență, croații au sărbătorit data Operațiunii Furtună ca pe o sărbătoare națională.

Într-o primă reacție la achitare, premierul croat Zoran Milanovic a spus astăzi că lui și compatrioților lui ”li s-a luat o piatră de pe inimă”.

Iar președintele croat Ivo Josipovic, salutând și el verdictul, a spus că în războiul de independență din anii 1990 s-au săvârșit crime, dar nu de către generalii Gotovina și Markac.

Achitarea generalilor croați a înfuriat în mod previzibil Serbia. Vicepremierul sârb Rasim Ljiaic a spus agenției RTR că tribunalul ONU și-a pierdut orice credibilitate. Iar la câteva secunde după verdict, tabloidul ”Blic” titra în ediția sa electronică ”Verdict scandalos. Generalii croați achitați de parcă Operațiunea Furtună n-ar fi existat”.

Mulți sârbi au văzut în condamnarea de anul trecut, anulată astăzi, un semnal că și croații sunt pedepsiți în sfârșit pentru partea lor de vină din război. Până atunci, la Haga fuseseră condamnați aproape numai sârbi, iar însăși UE îndemna mereu Croația să coopereze mai bine cu tribunalul ONU, pentru a îndepărta ultimul obstacol în calea aderării ei la Uniune, prevăzută să aibă loc la 1 iulie, anul viitor.

Dintre cei doi generali achitați astăzi, carismaticul Ante Gotovina, de 55 de ani, este de departe cel mai popular. El este numit de suporteri ”Șoimul”, iar pe internet pot fi găsite zeci de cântece în onoarea lui.

Sokol

Ante Gotovina a părăsit Iugoslavia comunistă la numai 16 ani. A fost o vreme marinar, apoi soldat al Legiunii Străine şi a luptat în Chad, Paraguay, Columbia şi alte ţări din America Latină, obţinând până la urmă cetăţenia franceză. În 1991, când Croaţia şi-a proclamat unilateral independenţa, a revenit în ţară şi s-a pus la dispoziţia regimului naţionalist al președintelui Franjo Tudjman.

În 2001 a fost pus sub acuzare de Tribunalul ONU, după care a dispărut, fiind arestat în 2005 în insulele Canare și deferit instanței internaționale.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG