Prezent la Bruxelles la o reuniune la vârf a grupului de țări autobotezat “Prietenii Coeziunii“, premierul Victor Ponta a fost printre cei, proveniți din țările sărace ale UE, sau care sînt nete beneficiare ale bugetului UE, care au încercat să avanseze într-o negociere a bugetului comun al UE pe anii 2014 - 2020.
Discuțiile au devenit dure și încordate, mai ales după ce, sub presiunea statelor nordice, și a cancelare germane Angela Merkel, foarfeca economiilor amenință acum pînă și bugetul instituțiilor europene. Ponta a recunoscut de altfel că România e singura responsabilă de situația sa :
“Scuzele și explicațiile - fie că a fost vorba de o intrare a României în 2007 fără acei ani de pregatire pe care i-au avut celelalte țări, fie că auditurile au constatat în 2009-2011 probleme serioase... toate țin de modul în care ne organizăm în România ca să nu mai avem un grad de absorbție [al fondurilor europene] redus sau ca să nu mai pățim ceea ce am pățit: să fim obligați să dăm înapoi fonduri utilizate, sau să suportăm corecții financiare.“
De asta data, Ponta s-a arătat surprinzător de critic nu doar față de funționarea instituțiilor de resort din România, dar chiar și față de societatea română în general, spunand, atunci când i s-a cerut să comenteze discuțiile în jurul numirii Andreei Lambru ca secretar general adjunct al Guvernului:
“Mi se pare cã societatea românească este extrem de retrogadă și orice femeie care e promovată într-un fel sau altul i se descoperă nu știu ce lucruri din trecut.“
Dincolo de ceea ce însuși Ponta a numit cancanuri, aceste două zile de negocieri fiscale la Bruxelles au fost pline de tensiuni și ciocniri între reprezentanții realismului și cei ai ortodoxiei fiscale. Miniștrii de finanțe și cei ai economiei nu au reușit să ajungă la un compromis, asa încât totul a fost amânat pentru reuniunea la vârf de săptămâna viitoare, la care Victor Ponta a declarat că va cere să vină, dar ca nu e sigur că președintele Băsescu i-o va permite, preferând probabil să vină chiar el:
“Dacă președintele îmi dă mandat, mă voi prezenta aici și voi încerca să mă bat pentru un rezultat cât mai bun pentru România, dar dacă nu-mi dă mandat - vine președintele. Imi pare rău că dezamăgesc că nu va fi un nou conflict. Nu-mi place si nu consider corectă decizia Curții Constituționale, dar n-am altă soluție decât s-o respect.“
Zona euro s-a lovit luni de exigentele Fondului Monetar International, europenii căutând sa acorde Greciei un răgaz suplimentar de doi ani pentru a-și pune finanțele la punct, iar FMI, in persoana șefei Fondului, Christine Lagarde, refuzând acest lucru. Grecia are nevoie de acordul creditorilor internationali pentru a-si primi următoarea tranșă de 31,5 miliarde de euro din fondul de bailout care i-a fost acordat, fără de care o amenință din nou spectrul falimentului.
Parlamentul grec tocmai a aprobat un plan de austeritate de o duritate extremă, care impune reduceri suplimentare ale salariilor si pensiilor, ridica vârsta ieșirii la pensie la 67 de ani si scade cu o treime compensatiile financiare in caz de concediere.
Discuțiile au devenit dure și încordate, mai ales după ce, sub presiunea statelor nordice, și a cancelare germane Angela Merkel, foarfeca economiilor amenință acum pînă și bugetul instituțiilor europene. Ponta a recunoscut de altfel că România e singura responsabilă de situația sa :
“Scuzele și explicațiile - fie că a fost vorba de o intrare a României în 2007 fără acei ani de pregatire pe care i-au avut celelalte țări, fie că auditurile au constatat în 2009-2011 probleme serioase... toate țin de modul în care ne organizăm în România ca să nu mai avem un grad de absorbție [al fondurilor europene] redus sau ca să nu mai pățim ceea ce am pățit: să fim obligați să dăm înapoi fonduri utilizate, sau să suportăm corecții financiare.“
De asta data, Ponta s-a arătat surprinzător de critic nu doar față de funționarea instituțiilor de resort din România, dar chiar și față de societatea română în general, spunand, atunci când i s-a cerut să comenteze discuțiile în jurul numirii Andreei Lambru ca secretar general adjunct al Guvernului:
“Mi se pare cã societatea românească este extrem de retrogadă și orice femeie care e promovată într-un fel sau altul i se descoperă nu știu ce lucruri din trecut.“
Dincolo de ceea ce însuși Ponta a numit cancanuri, aceste două zile de negocieri fiscale la Bruxelles au fost pline de tensiuni și ciocniri între reprezentanții realismului și cei ai ortodoxiei fiscale. Miniștrii de finanțe și cei ai economiei nu au reușit să ajungă la un compromis, asa încât totul a fost amânat pentru reuniunea la vârf de săptămâna viitoare, la care Victor Ponta a declarat că va cere să vină, dar ca nu e sigur că președintele Băsescu i-o va permite, preferând probabil să vină chiar el:
“Dacă președintele îmi dă mandat, mă voi prezenta aici și voi încerca să mă bat pentru un rezultat cât mai bun pentru România, dar dacă nu-mi dă mandat - vine președintele. Imi pare rău că dezamăgesc că nu va fi un nou conflict. Nu-mi place si nu consider corectă decizia Curții Constituționale, dar n-am altă soluție decât s-o respect.“
Zona euro s-a lovit luni de exigentele Fondului Monetar International, europenii căutând sa acorde Greciei un răgaz suplimentar de doi ani pentru a-și pune finanțele la punct, iar FMI, in persoana șefei Fondului, Christine Lagarde, refuzând acest lucru. Grecia are nevoie de acordul creditorilor internationali pentru a-si primi următoarea tranșă de 31,5 miliarde de euro din fondul de bailout care i-a fost acordat, fără de care o amenință din nou spectrul falimentului.
Parlamentul grec tocmai a aprobat un plan de austeritate de o duritate extremă, care impune reduceri suplimentare ale salariilor si pensiilor, ridica vârsta ieșirii la pensie la 67 de ani si scade cu o treime compensatiile financiare in caz de concediere.
