Chestiunea Tezaurului romanesc sechestrat la Moscova de aproape 100 de ani a reintrat in dezbatere publica, dar consilierul prezidential Cristian Diaconescu spune ca nu e bine să transformi astfel de teme sensibile in campanie electorala.
Tezurul insemana mai mult decit cele 90 de tone de aur care au fost duse in Rusia in pragul Marii Revolutii, impreuna cu tablouri, documente, bijuteriile Reginei Maria si alte obiecte de cult si de patrimoniu: 17 vagoane primul transport si 24 al doilea.
România a vrut sa-si puna la adapost tezaurul de armata germana, care in Primul Razboi Mondial a ocupa Bucurestiul, iar Rusia era in viziunea oficialilor romani destinatia cea mai apropiata si mai sigura. Decizia a tinut cont si de faptul ca mama Reginei Maria, aflata pe tronul României alaturi de Regele Ferdinand era fiica Marii Ducese Maria Alexandrovna, unica fiica a Tarului Alexandru al II-lea.
Pericolul revolutiei rosii a fost subestimat de liderii romani, care au primit ulterior asigurari de la Lenin ca tezaurul se va intoarce in miinile poporului roman cind acesta va fi condus de un „guvern democratic.” Au fost totusi trei restituiri partiale, in 1935, in 1956 si in 2008. Au fost inapoiate astfel citeva obiectele de patrimoniu, printre care „closca cu puii de aur”, circa 1400 de picturi si desene ale unor importanti artisti români, plus 33 de kg de aur si 700 de argint. Ceea ce inseamna sub 5% din totalul Tezaurului.
Ministrul român de externe, Titus Corlatean a explicat zilele trecute ca „sansele de recuperare a Tezaurului depind de felul in care va sti Romania sa contruiasca „o relatie politica functionala” cu Federatia Rusa. Aceasta declaratie i se pare hazardata consilierului presidential Cristian Diaconescu, la rindul lui fost ministru de externe si diplomat de cariera. Din punctul lui de vedere, in privinta Tezaurului romanesc de la Moscova exista „o singura certitudine”: in 2003 prin Acordul Conex la Tratatul Politic de Baza partea rusa a recunoscut existenta Tezaurului, transmis cu titlu de depozit. Tratatul Politic si Acordul Conex au fost ratificate in parlamentele celor doua state si deci „are forta juridica obligatorie”, scrie Cristian Diaconescu pe blogul sau.
Ministrul roman de externe a precizat ca recuperarea Tezaurului are legatura cu „dialogul politic”, dar consilierul presidential, Diaconescu ii reaminteste socialistului Titus Corlatean aflat acum in fruntea diplomatiei de la Bucuresti ca Romaniei i s-a ivit o singura data ocazia de a-si redobindi Tezaurul: la 1 iunie 1992, cind Federatia Rusa a aderat la Fondul Monetar International. România a „ratat” atunci „cu brio o buna oportunitate de a deschide subiectul”, nu printr-o „neglijenta a diplomatiei”, ci printr-o „regretabila decizie politica”, dupa cum argumenteaza consilierul presidential Cristian Diaconescu.
In regulamentul FMI este stipulata obligativitatea ca inainte de aderare statele sa-si stinga litigiile dintre ele. Cu alte cuvinte România, care era deja un membru vechi al Fondului si ar fi putut conditiona aderarea Rusiei de retrocedarea tezaurului.
Fara sa o spuna direct, Cristian Diaconescu o sugereaza: responsabilitatea o poarta Ion Iliescu, fostul presedinte neo-comunist al României, care nu a vrut in 1992 sa-i puna piedici Moscovei. Ion Iliescu este acum presedintele onorific al socialistilor români, iar prin ricoseu, consilierul presidential vrea sa-i arate ministrului de externe ca nerezolvarea problemei trebuie asumata de acest partid, care a avut mereu prea multe „sensibilitati” fata de Moscova.
