Edilii, în frunte cu primarul Dorin Chirtoacă, au declarat deunăzi că nu înţeleg îngrijorarea presei legată de construcţia unei biserici în părculeţul din faţa clădirii Kentford. Totul e în regulă, ne-au asigurat edilii. Constructorii acţionează legal şi au toate autorizaţiile necesare.
Nu am nici o îndoială în privinţa autorizaţiilor. Fac însă parte din categoria acelor chişinăuieni care se simt profund ofensaţi şi nedumeriţi, care nu înţeleg de ce trebuie să sacrifici un parc frumos pentru o nouă biserică. Sau avem prea multe parcuri şi prea puţine biserici în capitală?
Ar fi fost de-a dreptul amuzantă, dacă nu era tristă, declaraţia edilului Grozavu şi anume aceea că „plantele, care nu vor putea fi păsatrate, vor fi plantate în altă parte”. Asta deci vrem să facem, să mutăm tufarii dintr-un loc în altul. Nu ar fi mai bine oare să căutăm un loc liber dacă tot avem dorinţa arzătoare de a clădi biserici impozante? Şi apoi cine va mai sta să vadă dacă plantele au fost ocrotite şi permutate?
Mă bucură sincer că un grup de tineri au protestat împotriva acestui proiect care mi se pare prost pentru urbe. Mai există oameni în ţara asta care şi-au păstrat simţul apartenenţei la o comunitate şi cărora le pasă de oraşul lor. E limpede, protestatarii vor rămîne în continuare puţini la număr. Dar contează că nu sînt nepăsători.
Iar acum i-aş ruga pe harnicii şi ocrotitorii noştri edili să fie buni şi să-mi răspundă la o întrebare. Ce soartă va avea părculeţul de pe strada Sarmizegetusa în care se construieşte deja o altă biserică ortodoxă? Impresia mea e că el nu va avea viaţă lungă. Din altă parte îl strîmtorează o construcţie mare, iar acum două zile a apărut într-un alt colţ o gheretă slută pe care edilii o pot vedea fotografiată pe site-ul nostru.
Cine şi de ce îşi face gherete în parc? De ce i se pemite cuiva să distrugă parcul? Se pare că sînt nişte întrebări retorice. E un fel de „cîinii latră, caravana flăcăilor descurcăreţi trece”.
