Raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au contrazis astăzi afirmațiile speakerului moldovean că Republica Moldova ar merita să fie scoasă de sub monitorizarea îndelungată a acestui for. Marian Lupu spunea luna trecută la Strasbourg ca progresele democratice din ultimii ani califică Moldova pentru ieșirea de monitorizare. Dar raportorii APCE au spus azi la Chișinău că Moldova mai are restanțe. Relatează Alla Ceapai.
În opinia raportorilor APCE cel mai greu se mişcă reforma procuraturii, rezultate destul de modeste s-au atestat şi în ceea ce priveşte reformarea justiţiei şi în lupta cu corupţia. În aceste condiţii, raportorii APCE mai curând ar susţine opinia opoziţiei comuniste că Moldova nu este pregătită să iasă de sub monitorizarea Consiliului Europei. În acest fel temperând convingerea liderilor alianţei de guvernare că Moldova ar putea trece în curând la etapa următoare. Iată ce spune raportoarea APCE Lise Christoffersen:
„La această etapă este prematur să vorbim despre trecerea Moldovei la următoarea etapă de post monitorizare. Practic jumătate din timpul pe care le-au avut autorităţile pentru a realiza reformele şi angajamentele a fost irosit datorită blocajului politic care a fost, mă refer la nealegerea şefului statului. Noi vedem că autorităţile au ambiţia de a merge înainte şi de a realiza reforme. Dar noi le-am spus autorităţilor că e timpul să ne arate deja rezultate concrete ale reformelor.”
Trecerea la etapa de post-monitorizare ar fi un semnal clar că în Moldova funcţionează adecvat nu doar instituţiile democratice ale statului, dar şi că drepturile omului sunt respectate. La acest capitol raportorii APCE au amintit în primul rând despre situaţia incertă din regiunea transnistreană, dar şi închiderea postului de TV NIT. Lise Christoffersen despre situaţia din stânga Nistrului:
„Întrebarea la care trebuie găsit un răspuns este cine se face responsabil de protecţia drepturilor omului, a cetăţenilor moldoveni care trăiesc în regiunea transnistreană. Un exemplu foarte concret ar fi cazul elevului Alexandru Bejan. Întrebarea noastră este cine trebuie să îi asigure şi să îi protejeze drepturile acestui tânăr aflat în Transnistria.”
Cât despre închiderea postului de TV NIT, raportorul Piotr Vach spune că nu a ajuns la concluzia dacă a fost sau nu încălcat dreptul la libera exprimare:
„În orice ţară închiderea unui post de televiziune este o problemă. Cazul dat trebuie să fie analizat foarte amănunţit pentru a se vedea dacă procedura de închidere a postului este în totală concordanţă cu legea. Noi toţi aşteptăm hotărârea instanţei de judecată asupra acestui caz. Trebuie să analizăm şi de ce procesul de judecată este amânat. Vorbind de libertatea de exprimare, nu trebuie să uităm că ea presupune şi o responsabilitate pentru ceea ce spui sau scrii.”
Raportorii APCE au lăudat autorităţile moldoveneşti că după îndelungate dispute au reuşit totuşi să adopte legea privind egalitatea de şanse. În ciuda faptului ca opoziţia comunistă nu a votat această lege, raportorii APCE au rămas cu impresia că opoziţia comunistă susţine această lege. Din nou raportoarea APCE Lise Christoffersen:
„Atât reprezentanţii puterii, cât şi cei din opoziţie au căzut de acord asupra unei probleme. Este vorba de legea anti-discriminare şi necesitatea libertăţii de întrunire pentru comunitatea LGBT. Totuşi această lege nu este cea mai cuprinzătoare care să apere toate drepturile comunităţii LGBT, dar oricum adoptarea acestei legi este un pas înainte, este un progres. Şi toţi liderii cu care ne-am întâlnit au menţionat despre necesitatea aplicării acestei legi.”
Un alt progres constatat de raportorii APCE este alegerea şefului statului. Totodată ei îndeamnă politicienii să nu amâne reforma constituţională ca să nu se mai ajungă la un nou blocaj politic.
