Frecventele radio sint alocate, practic peste tot, de către guverne. Evident, undele radio neoprindu-se la granitele politice, e nevoie si de o coordonare internaţională. De aceea, frecventele sint acordate pentru anumite regiuni geografice. Mai multe radiouri pot așadar folosul aceeași frecventa, cu conditia ca ele sa nu acopere aceeași regiune.
Trebuie avut in vedere ca spectrul radio e limitat si ca nu toate țările il divizeaza in același fel. Exista apoi si frecvente rezervate printr-un acord international si care nu pot fi alocate. Așa sint frecventele rezervate pentru telescoapele astronomice.
Radiourile au fost peste tot, pînă in anii 1970-1980, companii publice, controlate direct sau indirect de stat. Luxemburgul a fost prima țară care a început a vinde licențe de exploatare privată a frecventelor radio, permitand lansarea, deja in perioada interbelică, a miticului Radio Luxembourg, care a facut enorm pentru popularizarea muzicii pop, inclusiv in blocul comunist.
După război, au început sa apară radiourile private, de amatori, care in Europa si Statele Unite pot funcționa fără nicio opreliste, primind o frecventa locală, singura condiție fiind cel mai adesea aceea de a nu avea nicio activitate comercială, altfel zis de a nu difuza reclame.
Prin acorduri internationale, tarile isi pot acorda licente reciproce, altfel zis un radio dintr-o anumita tara poate obtine o licenta de a emite intr-o alta. Astfel, intreaga Europa (cu exceptia Bielorusiei) si Federatia Rusa, intra impreuna in asa-numita CEPT (Conferinta Europeana a Postei si Telecomunicatiilor) si isi acorda reciproc licente de emisie cu o facilitate mai mare decat daca ar fi vorba de radiouri de pe alte continente, din Statele Unite de pilda.
-------------------------
Până nu demult, Republica Moldova nu a ezitat să elibereze licenţe de retransmisie a unor posturi tv şi radio străine pe teritoriul său, astfel încât s-a pomenit cu spaţiul său mediatic invadat de posturi ruse şi nici o încercare de până acum de a schimba situaţia nu s-a soldat cu prea mare succes, în opinia experţilor. Am discutat despre această problemă cu actualul preşedinte al CCA, Marian Pocaznoi:
„ Noi acordăm prioritate creării produsului autohton. În ultimii 3-4 ani, atunci când acordăm o frecvenţă, solicităm să fie produs autohton 100 de procente. Doar în aceste condiţii acordăm licenţă. Este o lege nescrisă: verificăm actele care se prezintă, şi din toţi solicitanţii îl alegem pe cel care are 100 de procente produs autohton şi care prezintă un proiect mai original. Pentru că dorim să dezvoltăm audiovizualul naţional şi nu dorim retransmiteri. Frecvenţe pentru retransmiteri au fost acordate din 1995 şi până în 2006-2008. Acum noi dorim să dezvoltăm audiovizualul şi nu putem să mai acordăm frecvenţe pentru posturi de radio sau tv care să se retransmită de peste hotare.
Dar aceste retransmisii care deja există, nu credeţi că ar trebui totuşi cumva descurajate?
Marian Pocaznoi: Trebuie descurajate, dar problema e noi nu putem retrage o licenţă care deja a fost acordată. Acum intenţionăm să emitem o decizie de reglementare ca cel puţin 8 ore de emisie din volumul total de emisie să fie produs autohton, dintre care 4 ore să fie date în prime time în limba română,”
