Săptămânalul de investigaţii „Ziarul de Gardă” a căutat să afle de mai mulţi lideri de opinie dacă o ipotetică renunţare a Chişinăului la neutralitatea militară ar putea determina Federaţia Rusă la o nouă agresiune? Bunăoară, Ion Costaş, fost ministru al Apărării, nu crede că Moscova va recurge la forţă şi nici nu va recunoaşte Transnistria. „E un non-sens. Dacă vor neutralitate militară, ce caută armata rusă la Nistru? Eu cred că neutralitatea militară, aşa cum o vrea Rusia, nu este o garanţie a securităţii militare a R. Moldova. Noi avem nevoie de o umbrelă internaţională de securitate şi asta ar fi NATO. Locul R. Moldova e în UE, iar Rusiei trebuie să i se condiţioneze respectarea integrtăţii teritoriale a R. Moldova aşa după cum am fost recunoscuţi pe plan internaţional”, e de părere dl Costaş.
Tot „Ziarul de Gardă” publică un reportaj din oraşul de baştină a preşedintelui Nicolae Timoft. Reporterii „ZdG” constată că starea drumului care duce spre Floreşti, de unde provin trei din cei patru preşedinţi ai R. Moldova, Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi Nicolae Timofti, te duce la gândul că niciunul dintre ei nu a profitat de funcţia deţinută ca să facă ceva pentru localităţile de baştină. Oamenii din Floreşti spun că se aşteaptă ca preşedintele Timofti să le schimbe, măcar puţin, viaţa. Mulţi însă sunt conştienţi că, în actualele condiţii, puterea unui preşedinte este limitată.
Portalul de ştiri „tribuna.md” îl citează pe analistul politic Bogdan Ţârdea, care este de părere că odată cu crearea fracţiuni parlamentare a deputaţilor neafiliaţi, în Parlament ar putea funcţiona două alianţe. „În plus, manifestîndu-se ca un singur factor politic, ei vor putea pretinde să aibă negocieri pentru proiecte de legi în parte, la conducerea comisiilor permanente şi la funcţia de vicespeaker”, scrie analistul.
În opinia sa, crearea noii fracţiuni va restructuriza forţele parlamentare, deoarece vor apărea alte 53 de voturi pentru o coaliţie majoritară fără Partidul Liberal. „Apariţia acestei fracţiuni va urgenta procesul de formare şi consolidare a polului de centru-stînga. Această fracţiune va încerca să se poziţioneze ca un fel de PCRM-2”, susţine Bogdan Ţîrdea.
Pornind de la ştirea potrivit căreia un poliţist şi un militar au fost reţinuţi pentru că racolau fete din familii social-vulnerabile şi le impuneau să se prostitueze la Moscova, Marin Basarab se întreabă în paginile cotidianului „Timpul” câţi proxeneţi, traficanţi de droguri şi de persoane, interlopi şi scursori ale societăţii mai sunt în rândurile poliţiei? În opinia autorului, „se cere o curăţare drastică, urgentă a cadrelor corupte şi criminale. Se cere o trecere a testului antidrog de către fiecare reprezentant al poliţiei. Pentru că cei mai mulţi narcomani şi narcodealeri sunt în poliţie. Cei mai mulţi criminali se află nu după gratii, ci tot în rândurile poliţiei”, e de părere Marin Basarab.
Cotidianul „Adevărul” relatează, făcând referire la raportul WorldRiskReport 2012, realizat de Institutul pentru Mediu şi Securitate Umană al ONU, că Republica Moldova ocupă locul 108 din 173 în clasamentul statelor cu cel mai mare risc de dezastre naturale. „Lipsa capacităţii de gestionare a unui cataclism este de 70,83%. Asta rezultă din faptul că asistenţa medicală este proastă, iar sistemul de asigurări nu este bine pus la punct. Tot aici este inclusă şi corupţia din instituţiile statului, dar şi situaţia la capitolul adaptare după producerea dezastrelor. În ultimul caz suntem pregătiţi în proporţie de 50%. Specialiştii ONU au calculat că în Europa cele mai expuse state sunt Olanda, Grecia, Albania, Serbia şi România”, se mai arată în articol.
Tot „Ziarul de Gardă” publică un reportaj din oraşul de baştină a preşedintelui Nicolae Timoft. Reporterii „ZdG” constată că starea drumului care duce spre Floreşti, de unde provin trei din cei patru preşedinţi ai R. Moldova, Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi Nicolae Timofti, te duce la gândul că niciunul dintre ei nu a profitat de funcţia deţinută ca să facă ceva pentru localităţile de baştină. Oamenii din Floreşti spun că se aşteaptă ca preşedintele Timofti să le schimbe, măcar puţin, viaţa. Mulţi însă sunt conştienţi că, în actualele condiţii, puterea unui preşedinte este limitată.
Portalul de ştiri „tribuna.md” îl citează pe analistul politic Bogdan Ţârdea, care este de părere că odată cu crearea fracţiuni parlamentare a deputaţilor neafiliaţi, în Parlament ar putea funcţiona două alianţe. „În plus, manifestîndu-se ca un singur factor politic, ei vor putea pretinde să aibă negocieri pentru proiecte de legi în parte, la conducerea comisiilor permanente şi la funcţia de vicespeaker”, scrie analistul.
În opinia sa, crearea noii fracţiuni va restructuriza forţele parlamentare, deoarece vor apărea alte 53 de voturi pentru o coaliţie majoritară fără Partidul Liberal. „Apariţia acestei fracţiuni va urgenta procesul de formare şi consolidare a polului de centru-stînga. Această fracţiune va încerca să se poziţioneze ca un fel de PCRM-2”, susţine Bogdan Ţîrdea.
Pornind de la ştirea potrivit căreia un poliţist şi un militar au fost reţinuţi pentru că racolau fete din familii social-vulnerabile şi le impuneau să se prostitueze la Moscova, Marin Basarab se întreabă în paginile cotidianului „Timpul” câţi proxeneţi, traficanţi de droguri şi de persoane, interlopi şi scursori ale societăţii mai sunt în rândurile poliţiei? În opinia autorului, „se cere o curăţare drastică, urgentă a cadrelor corupte şi criminale. Se cere o trecere a testului antidrog de către fiecare reprezentant al poliţiei. Pentru că cei mai mulţi narcomani şi narcodealeri sunt în poliţie. Cei mai mulţi criminali se află nu după gratii, ci tot în rândurile poliţiei”, e de părere Marin Basarab.
Cotidianul „Adevărul” relatează, făcând referire la raportul WorldRiskReport 2012, realizat de Institutul pentru Mediu şi Securitate Umană al ONU, că Republica Moldova ocupă locul 108 din 173 în clasamentul statelor cu cel mai mare risc de dezastre naturale. „Lipsa capacităţii de gestionare a unui cataclism este de 70,83%. Asta rezultă din faptul că asistenţa medicală este proastă, iar sistemul de asigurări nu este bine pus la punct. Tot aici este inclusă şi corupţia din instituţiile statului, dar şi situaţia la capitolul adaptare după producerea dezastrelor. În ultimul caz suntem pregătiţi în proporţie de 50%. Specialiştii ONU au calculat că în Europa cele mai expuse state sunt Olanda, Grecia, Albania, Serbia şi România”, se mai arată în articol.
