Linkuri accesibilitate

Alimentația sănătoasă la moldoveni


Galina Obreja: Produsele alimentare nesănătoase de import s-au adăugat la povara problemelor deja existente.


Galina Obreja: Consumăm foarte multă sare. Trebuie să reducem consumul de sare şi astfel reducem riscul pentru hipertensiunea arterială şi bolile cardio-vasculare. Deci, ne aşezăm l masă fără a pune sarea pe masă, adăugăm mai puţină sare în preparatele pe care le gătim şi încercăm să cumpărăm produsele care conţin cât mai puţină sare. Ar fi bine să creştem consumul de fructe şi legume la cel puţin 400 de grame pe zi, în câteva porţii. Ar fi bine să reducem consumul de zaharuri simple, de dulciuri, de zahăr, de alte produse cu zaharuri simple şi ar fi bine să creştem un pic aportul de proteine,. Inclusiv prin creşterea consumului de leguminoase, cum ar fi fasolea, năhutul, mazărea, lintea şi alte produse similare…

Europa Liberă: ce rol joacă în toate acestea tradiţia? Că moldovenii ştiţi cum sunt învăţaţi – la Crăciun taie porcul şi…

Galina Obreja: Şi pe parcursul anului nu au carne. Deci, avem perioadele de exces alimentar, inclusiv de exces de grăsimi saturate, care nu sunt benefice pentru sănătate şi aceste perioade coincid cu sărbătorile, fie sărbătorile naţionale, fie cele de familie, iar în celelalte perioade consumul nostru conţine mai puţine proteine. De asemenea tradiţiile noastre sunt proaste întrucât în timp am crescut foarte mult aportul de sare. Revin iarăşi la acest subiect. Sarea pe care o consumăm în familie, fie că o adăugăm în bucate, fie că vine cu murăturile, şi la toate acestea s-a adăugat o cantitate foarte mare de sare, numită sare ascunsă, care intră în organismul nostru cu produsele fabricate industrial: pâinea, mezelurile, produsele lactate.

Europa Liberă: Deci, punem sare multă şi la fabrici?

Galina Obreja: Punem multă sare şi astăzi în Republica Moldova peste 70 la sută din bolile cardio-vasculare sunt însoţite de hipertensiune arterială, care poate fi controlată reducând conţinutul de sare în primul rând.

Europa Liberă: Conceptul de securitate alimentară, care la nivel global ar putea însemna neajuns de alimente în timp, ne poate afecta?

Galina Obreja: Probabil că da, întrucât suntem o ţară agrară şi suntem în mare parte dependenţi de produsele alimentare autohtone.

Europa Liberă: securitatea alimentară mai acoperă şi chestiunea calităţii alimentelor care degradează chiar şi în democraţiile occidentale: industrializare, produse în serie, folosire pe scară largă a conservanţilor. La noi care ar fi situaţia, se uită oamenii la câte E-uri consumă procurând un aliment, nu?

Galina Obreja: Pentru Republica Moldova nu ar fi problema E-urilor în prim plan. În prim plan ar fi excesul de aport energetic. Consumăm mai mult decât cheltuim, consumăm foarte multe glucide simple care se asimilează şi nu aduc altceva organismului decât energie, consumăm foarte puţine fructe şi legume şi din considerentul acesta avem foarte multe cancere în special, cancer de colon, atât la femei, cât şi la bărbaţi, consumăm foarte multă sare şi mai consumăm foarte multe grăsimi hidrogenizate, care astăzi practic se conţin în majoritatea produselor alimentare cu adaos de grăsimi. Toate aceste produse împreună, cu conţinut mare de grăsimi, de zahăr, de glucide simple, formează împreună produsele alimentare nesănătoase care au venit în Republica Moldova şi s-au adăugat la povara deja existentă, problema deficienţei de fer, iod, acid folic. Mai avem o parte nu prea importantă din populaţie, dar totuşi există problema, cu greutate corporală mai mică decât ar trebui să fie, şi în acelaşi timp avem cam jumătate din populaţie care are exces de greutate, sau este obeză, din cauza supraconsumului alimentar.

Europa Liberă: Dacă aţi fi autoritate şi aţi avea sarcina să învăţaţi populaţia acestei ţări să se alimenteze sănătos, ce măsuri aţi lua în primul rând?

Galina Obreja: Astăzi, spre regret, în şcoală nu avem în curriculă sănătatea ca obiect de studiu şi atunci se încearcă a se include câte ceva la alte obiecte. Deci, ar fi bine ca sănătatea să devină obiect de studiu separat şi să înglobeze şi nutriţia sănătoasă. De asemenea ar trebui ca accesul la produsele nesănătoase să fie limitat. De asemenea ar trebui modificată legislaţia ca pe eticheta produsului alimentar să apară nu doar specificarea prezenţei sării în produs, sau a zahărului, sau a altor componente, dar şi a cantităţii acestora, astfel încât consumatorul să poată să se informeze şi să poată să-şi aleagă produsul pe care şi-l doreşte, produsul alimentar sănătos.
XS
SM
MD
LG