Recent, la Chişinău, a fost deschis un Centru de Informare a Muncitorilor Migranţi. Astfel încât, moldovenii care au decis că vor să-şi câştige o bucată de pâine în afara ţării, pot afla la Centru mai multe despre realităţile şi greutăţile care îi aşteaptă peste hotare. Dar mai multe aflăm chiar de la specialist în comunicare şi relaţii cu publicul la Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi, dna Tatiana Corai.
Europa Liberă: Dna Corai, înainte de a da curs discuţiei noastre vă invit să ascultăm opinia Ilonei Miron, reprezentanta asociaţiei Contact Moldova, din Italia, pe care am întrebat-o dacă în prezent, moldovenii care merg să muncească în peninsulă sunt mai informaţi şi cunosc mai bine drepturile decît, să spunem, acum zece ani:
Ilona Miron: „Spre regret, astăzi se arată doar partea pozitivă a lucrurilor, banii pe care îi obţin cînd pleacă peste hotare. Mai puţin se vorbeşte despre greutăţile care trebuie să le înfrunte odată ce au ajuns peste hotare: necunoştinţa limbii, necunoştinţa drepturilor şi priorităţilor pe care le găseşti într-o ţară străină. Majoritatea persoanelor care pleacă peste hotare sunt ilegal. Acest lucru ce înseamnă? Corupţie, de asemenea pentru un loc de muncă trebuie să plăteşti. Apoi ne referim şi la o plată minimă cu care poate să înceapă un serviciu şi tot ce rezultă din neştiinţă.”
Europa Liberă: Dna Corai, la o „experienţă” de peste zece ani în migraţie, moldovenii continuă să plece peste hotare, cu ochii legaţi, să zic aşa. Dvs cum vă explicaţi acest lucru?
Este un document pe care fiecare om trebuie să îl acceseze cel puţin pe Internet atunci cînd intenţionează să plece în Italia, de exemplu, în calitate de menajeră sau ca lucrător pe lângă casă, aşa cum cei mai mulţi dintre ai noştri ştim că se angajează în Italia. Deci, dacă ei ar adera la sindicatul acesta ar fi poate şi mai bine, pentru că şi-ar apăra drepturile împreună cu alţi muncitori. Fiecare muncitor migrant are dreptul să adere la un sindicat peste hotare, la un sindicat care activează în ramura în care lucrează el. În acest caz nu ar nimeri în hăţişul şmecherilor, cum zicea dna Miron”.
Europa Liberă: Să înţeleg că, inclusiv din acest motiv, aţi decis, alături de colegii Dvs să deschideţi un Centru de Informare a Muncitorilor Migranţi, aşa să înţeleg?
Tatiana Corai: „Da, dar aş avrea să fac o precizare din start. La noi întodeauna cînd apare o organizaţie, lumea se întreabă cine stă în spatele acesteia. Deci, în spatele nostru nu stă deocamdată nici Guvernul, nici Sindicatele, Confederaţia locală, deşi noi ne-am propune să colaborăm şi cu ei, dar stau două sindicate internaţionale.
Este vorba de Sindicatul Angajaţilor din Industria Alimentară care are sediul la Geneva, şi din care fac parte angajaţii din agricultură, tocmai unde pleacă moldovenii, din lucrul casnic, din turism. De asemenea, suntem susţinuţi de Centrul American pentru Solidaritatea Internaţională a Muncii, un sindicat global care îşi propune să combată munca forţată a muncitorilor migranţi, pentru că moldovenii nu sunt singurii pe glob care pot nimeri în această muncă forţată.
Centrul nostru oferă consultaţii juridice gratuite şi informează cetăţenii cu tot ceea ce li se poate întâmpla peste hotare, cu drepturile pe care le au în ţările de destinaţie, dar şi cu riscurile pe care ar putea să le evite dacă ar fi mai informaţi chiar de acasă, dacă ar porni cu un bagaj de informaţii ce îi aşteapă acolo şi ce trebuie să evite şi ce trebuie să cunoască. Pentru că riscurile sunt într-adevăr enorme”.
Europa Liberă: Care sunt aceste riscuri?
Tatiana Corai: „Din start, ei pot să contacteze pe internet o firmă de recrutare care nici nu este înregistrată, care nu are licenţă, şi atunci de la această firmă nu mai poţi cere nimic, nu îşi asumă nicio responsabilitate, ca să nu mai vorbim de faptul că unele firme care au licenţă în Republica Moldova nu poartă mare responsabilitate. Da, ei îl transportă pe om peste hotare, în ţara care i-au promis în cazul cel mai fericit, dar acolo îl lasă în grija unui patron, iau bani de la el fără să îşi asume nişte responsabilităţi, de exemplu, că omul are nişte condiţii, dacă i se respectă securitatea muncii, dacă primeşte salariul la timp.
De asemenea, patronul poate anula contractul pe care tu l-ai încheiat la Chişinău şi poate prescrie el un contract după bunul lui plac, cu propriile lui condiţii. În acest caz muncitorul poate nimeri în nişte situaţii de risc, de exemplu, poate fi obligat să muncească la ambalarea unor pesticide despre care habar nu are ce reprezintă, deci asta poate fi în detrimentul sănătăţii sale, iar patronul nu îl informează la timp. Or, atunci cînd se întâmplă ceva se spune că nu a fost atent muncitorul”.
Europa Liberă: Dna Corai, e adevărat că înainte de a pleca peste hotare, oamenii trebuie să îşi cunoască drepturile, dar pentru ca aceste drepturi să fie apărate, dacă înţeleg eu corect, ei trebuie să aibă un contract de muncă?
Tatiana Corai: „Sigur că da, dar asta nu se întâmplă întotdeauna. Pentru că acum oamenii apelează la internet şi ne bucurăm că au venit foarte mulţi la noi şi se intresează de responsabilitatea firmelor intermediare, în ce măsură activează ele legal, în ce măsură au obligaţii faţă de oameni. Sunt agenţii de angajare care pur şi simplu lucrează în spaţiul estic şi nu au nici licenţă, nu au
Ceea ce îşi propune Centrul nostru este într-un fel să-i redea omului demnitatea, în sensul în care să-i amintească că el are drepturi şi că peste hotare are dreptul să primească acelaşi salariu ca şi muncitorii din ţara de destinaţie. ...Write your quote footer here...
nimic, dacă le găsesc oamenii ar trebui să le găsească şi instanţele noastre ca să vadă de ce activează, de ce induc oamenii în eroare, pentru că în cazul lor responsabilitatea este minimă.
Ceea ce îşi propune Centrul nostru este într-un fel să-i redea omului demnitatea, în sensul în care să-i amintească că el are drepturi şi că peste hotare are dreptul să primească acelaşi salariu ca şi muncitorii din ţara de destinaţie.
De obicei, moldovenii zic: „Eu plec acolo, în Italia, de exemplu, şi nu o să mai cer niciun drept, nu am nevoie acolo de drepturi, am nevoie doar de salariu”. Este o pistă absolut greşită, oamenii trebuie să ştie că au dreptul la condiţii de muncă şi au dreptul să nu fie discriminaţi după naţionalitate, pentru că atunci cînd un patron îi plăteşte unui ucrainean un salariu, unul polonez un alt salariu, şi unui moldovean alt salariu pentru aceeaşi muncă, acesta patron încalcă legislaţia muncii, dreptul omului la muncă. Omul tebuie să ştie că el pentru aceeaşi muncă trebuie să primească acelaşi salariu. Lucrurile acestea nu prea sunt înţelese”.
Europa Liberă: Dna Corai, pentru că nu avem foarte mult timp la dispoziţie, am să vă rog să vă închipuţi că acum, în faţa Dvs, stă un om care are bagajele făcute, a venit la Centru după ajutor pentru că vrea să plece peste hotare la muncă. Ce sfaturi i-aţi oferi?
Tatiana Corai: „În primul rând, m-ar interesa cauza plecării, de ce pleacă? Uneori oamenii pleacă pentru că pleacă toată lumea şi de ce nu ar pleca şi ei? Acesta însă este un caz rarisim, de obicei, 90% dintre oameni pleacă pentru că sunt impuşi de situaţie. În acest caz, pur şi simplu le-am da broşuri cu drepturile pe care le au în ţara respectivă muncitorii, drepturi care sunt aceleaşi şi pentru muncitorii migranţi, cu salariul minim pe care trebuie să îl ceară de la patron, cu condiţiile pe care trebuie să îşi încheie un contract de muncă, cu adresele sindicatelor de la faţa locului pe care le poate contacta şi îl pot apăra chiar şi în situaţia cînd deja a încheiat un contract.
Acest contract poate fi revăzut, deci cu sfatul ca să se gândească încă o dată dacă şi-a ales agenţia de recrutare protrivită, care să nu îl facă să îşi piardă banii şi să se întoarcă peste câteva luni în pierdere, pentru că şi aşa banii nu se fac foarte uşor, şi deja în funcţie de persoană, în funcţie de problemele pe care le vrea el singur să le rezolve la centru”.
