Linkuri accesibilitate

„Vin generații noi de votanți, pe care nu-i mai prostești cu „limba moldovenească” (Timpul)


„Procurorii caută 380 de milioane dispărute de la Banca de Economii a Moldovei” (Adevărul).


Pornind în mod sigur de la o declaraţie surprinzătoare a liderului democrat, Marian Lupu, precum că limba română şi cea moldovenească nu ar fi una şi aceeaşi din punct de vedere ştiinţific, Constantin Tănase se vede nevoit să revină asupra subiectului în editorialul său din „Timpul”. Chiar dacă nu spune clar că îl are în vedere pe liderul democraţilor, comentatorul scrie că astfel de declaraţii sunt făcute de politicienii care, bazându-se pe sondaje, trag în mod greșit concluzia că, dacă vor fi „cu poporul” în chestiunea denumirii limbii, vor recolta mai multe voturi. „Vin generații noi de votanți, pe care nu-i mai prostești cu „limba moldovenească”, îi atenţionează Tănase.

Partidul care se fixează pe acest „mesaj” riscă să devină unul marginal, o sectă, care-și îngustează bazinul electoral atât de mult încât riscă să aibă probleme cu pragul electoral”, mai e de părere autorul. Constantin Tănase crede că politicienii trebuie să „radieze” problema denumirii limbii din agenda lor politică și să se ocupe de adevăratele probleme ale societății.

Într-un editorial dedicat regiunii transnistrene, Nicolae Negru de la „Jurnal de Chişinău” observă că liderul de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a desemnat cu generozitate doamne, domnişoare în importante funcţii de stat. În opinia autorului, Nina Ştanski, dar şi celelalte femei cochete din administraţia de la Tiraspol, ar putea reprezintă, la o adică, arma secretă a dlui Şevciuk în lupta sa pentru independenţa regiunii secesioniste. „Nu-i exclus ca aceste „ministre” să aibă misiunea sirenelor din antichitate. A fiinţelor fabuloase cu aspect de femei care atrăgeau bărbaţii prin cântece minunate, provocându-le astfel moartea. Iar Filat, Lupu şi Carpov? Se vor pricepe ei oare să-şi astupe urechile cu ceară?”, se întreabă ironic Nicolae Negru în „Jurnal de Chişinău”.

„Procurorii caută 380 de milioane dispărute de la Banca de Economii a Moldovei”, anunţă cotidianul „Adevărul”. Ziariştii scriu că Procuratura Generală şi Centrul Anticorupţie au pornit dosare penale împotriva fostei conduceri a băncii statului şi a unor firme, pentru escrocherii în proporţii deosebit de mari. „Pentru noi este importantă depistarea tuturor factorilor ce au contribuit la aceasta – atât din exteriorul băncii, inclusiv a reprezentanţilor companiilor beneficiare, cât şi din partea persoanelor din cadrul băncii”, a declarat Victor Bodiu, preşedintele Consiliului Băncii.

Tot „Adevărul” notează că sute de agricultori, notari și arendași sunt urmăriți în instanță de Comisia Naţională de Asigurări în Medicină pentru că nu și-au achitat polițele de sănătate obligatorii. Potrivit datelor furnizate de către asiguratorul de stat, în prezent, 600 de dosare ale rău platnicilor sunt examinate în instanţele de judecată, iar alte 200 au fost soluţionate şi încredinţate deja executorilor judecătoreşti. Potrivit zariştilor, mulţi moldoveni nu-şi procură poliţă pentru că, spun ei, nu-i văd rostul. „N-am poliţă. Nu-mi trebuie mie aşa ceva, pentru că stau mai mult în Portugalia. Am făcut un control special înainte să plec şi doctorii mi-au spus că sunt sănătos”, spune Ion Bivol, din satul Cojuşna, Străşeni.

Irina Şlapa de la „Moldavskie Vedomosti” scrie că doar în acest an peste 300 de mii de moldoveni au părăsit Republica Moldova în căutarea unei vieţi mai bune. O buna parte dintre aceştia sunt gata să accepte orice loc de muncă, uitând de demnitate sau drepturi, doar să obţină un câştig în plus. Tocmai pentru a le oferi asistenţă, la Chişinău a fost creat Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi. În articol se menţionează că atunci când migranţii nu-şi cunosc drepturile, sunt exploataţi de către angajatori şi foarte uşor devin victime ale muncii forţate. „Moldavskie Vedomosti” notează că Centrul le va putea oferi solicitanţilor informaţiile de care au nevoie, despre drepturile muncii în ţara de destinaţie, despre faptul cum să stabilească relaţii echitabile cu angajatorul şi cum să-şi asigure o viaţă demnă la locul de muncă.
XS
SM
MD
LG