„UE trebuie să se implice activ cu proiecte în regiunea transnistreană, chiar dacă aceasta e o politică riscantă pentru Moldova”, sugestia vine de la Nicu Popescu şi Leonid Litra, autorii studiului „Transnistria: o reintegrare treptată”, se arată în „Adevărul”. „Transnistria este dispusă să continue cooperarea cu Moldova şi UE, dar este constrânsă de opoziţia internă şi, mai important, de reticenţa Rusiei faţă de aceste contacte”, constată autorii. Ei cred că este important ca UE să conecteze regiunea separatistă la dialogul său cu Moldova privind probleme cum ar fi zona de liber schimb şi liberalizarea regimului de vize. „Este o politică riscantă, dar, practic, e singurul lucru care ne mai rămâne”, susţine Nicu Popescu, şef al programului „Wider Europe” din cadrul Consiliului Europei pentru Relaţii Externe.
„Reformele la Teleradio Moldova s-au împotmolit. Administraţia companiei dă vina pe faptul că unii angajaţi acceptă dureros schimbarea şi sunt nemulţumiţi de modul de salarizare”, scrie Irina Ursu în „Adevărul”. „Avem mulţi oameni angajaţi în funcţii simbolice. Stau toată ziua şi se plictisesc”, recunoaşte preşedintele TRM, Constantin Marin. El a respins acuzaţiile de cenzură care se conţin într-o scrisoare anonimă adresată Parlamentului „în numele a 200 de angajaţi”. „Sunt gata să-mi dau demisia dacă cineva aduce probe care ar demonstra că aplic cenzura”, a menţionat preşedintele TRM.
Publicaţia „Kommersant Plus” susţine că în această săptămână majoritatea parlamentară a refuzat să ofere cetăţenilor dreptul de a se expune vizavi de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală „Rusia-Belarus”. „Respingând propunerea PCRM, parlamentarii încă o dată au demonstrat că dorinţele alegătorilor sunt luate în seamă doar în ajunul scrutinelor electorale”, opinează ziariştii „Kommersant Plus”.
După înfrângerea surprinzătoare suferită de partidul preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili în alegerile parlamentare de duminică, s-au auzit strigăte jubilante în tabăra adversarilor AIE, prorocindu-i aceeaşi soartă”, observă editorialistul Nicolae Negru în „Jurnal de Chişinău”. Numai că, menţionează autorul, în Georgia tot forţele prooccidentale vin la putere. „Nici măcar ruşii răzbunători, care îl urăsc pe actualul preşedinte georgian, nu-şi fac iluzii că viitorul prim-ministru, Bidzina Ivanişvili, va apropia ţara sa de Rusia. Acesta a şi declarat că obiectivul aderării Georgiei la NATO rămâne neschimbat. Aşa că jubilanţii noştri fie sunt neinformaţi, fie se autoîncurajează”, e de părere Nicolae Negru.
„Jurnal de Chişinău” scrie că fostul director al „Casei Presei” şi contabila acestei instituţii au prejudiciat bugetul statului împărţind, în trei ani de activitate, prime şi ajutoare materiale în valoare de peste un milion de lei. O parte bună din această sumă, conform rezultatelor unui control al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), a ajuns în buzunarele celor doi. „Ridicau premii sau ajutoare materiale în fiecare lună cu ocazia a diverse sărbători, inclusiv la sărbătorile religioase”, afirmă pentru „Jurnal de Chişinгu” Adriana Boldişor, procurorul care a instrumentat aceste dosare.
Constantin Tănase opinează în „Timpul” că a numi limba oficială a Republicii Moldova limba moldovenească înseamnă nu pur şi simplu a persista într-o eroare, ci a comite un act de uzurpare, a legitima un furt intelectual şi spiritual de proporţii. „Dacă se doreşte menţinerea în Constituţie a denumirii de limba moldovenească - poftim! Dar cu o condiţie: să se renunţe la limba română, învăţământul, ştiinţele ş.a.m.d. să fie trecute la limba moldovenească cea din stradă, iar elitele noastre politice stataliste să-şi instruiască odraslele în această limbă”, insistă autorul.
Natalia Uzun de la „Moldavskie Vedomosti” notează că agenţii economici ruşi sunt gata să combată stereotipul potrivit căruia Federaţia Rusă nu ar fi interesată să investească în Republica Moldova. Autoarea aminteşte că în luna noiembrie, la Chişinău, va fi organizat un forum al oamenilor de afaceri din Rusia şi Moldova. „O astfel de întâlnire a mai fost organizată în urmă cu cinci ani. Însă atunci problemele economice au fost date la o parte şi s-au discutat mai mult cele politice. De aici şi impresia că Rusia nu ar fi interesată să investească în ţara noastră”, menţionează Natalia Uzun.
