La întâlnirea de la Strasbourg cu președintele Republicii Moldova, șeful Comisiei de la Vineţia Gianni Buiquicchio i-a spus lui Nicolae Timofti că actuala Constituţie a Republicii Moldova n trebuie să fie revizuită. Cu aceeași ocazie, șeful statului moldovean şi-a exprimat speranţa că deputaţii de la Chișinău se vor înțelege cu privire la proiectul noii legi supreme şi că el personal se va implica, în limitele prerogativelor ce îi revin, în impulsionarea acestui proces. În ce stadiu se află reforma constituţională din Republica Moldova? O întrebare la care oferă un posibil răspuns Alla Ceapai.
Odată cu noua sesiune parlamentară şi-a început activitatea un grup de lucru căruia i s-a pus în sarcină proiectul viitoarei reforme constituţionale. Grupul întruneşte 6 parlamentari, câte 2 din partea fiecărui partid din alianţa de guvernare. Comuniştii au refuzat să îşi delege reprezentanţii pentru acest grup, precizează reprezentantul liberalilor în cadrul grupului de lucru, Valeriu Munteanu:
„Urmează să fie clarificate în primul rând câteva elemente foarte sensibile, în primul rând forma de guvernare pe care urmează să o aibă Republica Moldova , după care acest text al Constituţiei urmează să fie expus discuţiilor publice.”
Există suficient consens ceea ce ţine de forma de guvernare, pentru că erau păreri împărţite?
„Reprezentanţii fracţiunilor delegaţi în această comisie au misiunea să lucreze tehnic acele probleme politice care vor fi identificate, vor fi scoase la discuţie fie în cadrul Consiliului Alianţei, fie în alt format care urmează să epuizeze aceste discuţii.”
Expertul în drept constituţional Corneliu Gurin e de părere că prin crearea acestui grup de lucru asistăm la un deja vu, referindu-se la comisia constituţională creată acum doi ani prin decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu:
„Da a fost scris un text, însă nu s-a ajuns la un consens nici în privinţa limbii de stat, nici în privinţa împărţirii administrativ teritoriale a Republicii Moldova, nici referitor la statutul Transnistriei, la statutul Găgăuziei, la forma de guvernare, la modul de alegere a preşedintelui, neutralitatea permanentă, şi multe alte probleme la care nu şi-au răspuns nici ei cei care au elaborat această constituţie. Ei au propus nişte versiuni care până la urmă politicienii nu le-au susţinut.”
În opinia expertului constituţionalist Nicolae Osmochescu reforma anunţată nu are cum să fie operată pentru că liderii din AIE au viziuni diferite asupra formei de guvernare:
„Unii sunt pentru republică prezidenţială, alţii sunt pentru republică parlamentară, al treilea pentru republică parlamentar prezidențială şi atât timp cât nu există un acord de voinţă între ei nu poate fi elaborat un proiect care să satisfacă interesele tuturor de modificare a constituţiei.”
Rezerva de voturi în favoarea reformei constituţionale în întregime sau a modificării unor articole aparte o deţin comuniştii, constată mai mulţi analişti care presupun că transfugii plecaţi din grupul parlamentar al PCRM ar avea sarcina să facă posibilă reforma constituţională după placul a două componente a alianţei de guvernare. Ipoteză pe care a sonorizat-o recent şi ex-preşedintele Vladimir Voronin într-o apariţie televizată. Iată cum o comentează însă Nicolae Osmochescu:
„Să treacă şi jumătate din comunişti la socialişti tot una proporţia de voturi nu o să fie acumulate 2/3 din voturi necesare pentru modificarea constituţiei prin legea constituţională prin votul parlamentului.”
Mai mulţi experţi sînt de părere că AIE s-ar putea să recurgă la plebiscit, dar cu o listă minimă de intervenţii în Constituţie, ca să obţină sprijinul scontat.
