Constantin Tănase se întreabă în paginile cotidianului „Timpul” dacă cererea premierului Vladimir Filat de a amâna aplicarea Pachetului Energetic European a fost sau nu nu coordonată cu ceilalţi lideri ai Alianţei. „Întrebarea e absolut întemeiată dacă nu uităm de faptul că există un program comun de guvernare al AIE, iar chestiunea politicii energetice a R. Moldova face parte din acest program. Mi se pare anormal că premierul merge la Moscova și negociază politici vitale pentru viitorul R. Moldova, iar ceilalți doi lideri ai AIE fac declaraţii de susţinere de pe poziţia unor comentatori politici care își dau cu părerea. Eu unul nu am rămas convins că Filat a negociat cu ruşii având mandatul lui Lupu şi al lui Ghimpu”, explică editorialistul.
Săptămânalul „Economist” publică punctul de vedere al analistului de la Londra, Nicu Popescu. „Amânarea în sine nu e catastrofală, dar esenţial e ca mişcarea spre implementarea pachetului energetic european să continue şi să nu se transforme în noi şi noi amânări”, este ideea lui Nicu Popescu.
Într-un interviu pentru site-ul „Înprofunzime.md” ambasadorul României, Marius Lazurca, afirmă că decizia Chişinăului de a amâna aplicarea Pachetului Energetic nu ar fi o reacţie a vizitei premierului Vladimir Filat la Moscova. În opinia diplomatului, angajamentele asumate de Republica Moldova prin aderarea la Comunitatea Energetică Europeană în 2010 au fost prea ambiţioase şi că autorităţile de la Chişinău au nevoie de un răgaz suplimentar pentru a le pune în practică. Totuşi, Marius Lazurca a precizat că Republica Moldova trebuie să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar România este dispusă să o sprijine în acest sens.
Cotidianul „Adevărul” notează că Republica Moldova va primi 46 de milioane de euro pentru a reduce consumul de resurse energetice şi, respectiv, dependenţa de Gazprom. Finanţările vor fi alocate prin linii de creditare deschise de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în bănci moldoveneşti şi granturi din partea UE şi Guvernul Suediei. Potrivit specialiştilor, consumul de energie poate fi redus la jumătate prin sporirea eficienţei energetice a clădirilor. Un studiu efectuat în 2012 a arătat că circa 22% din energia termică folosită în sectorul locativ se pierde. Risipa de căldură afectează şi bugetul de stat. Pierderile de energie în blocurile instituţiilor bugetare ajung la 40%.
Şi tot în „Adevărul”, Valentina Basiul ironizează reformele începute de guvernarea AIE, afirmând că „Schimbarea la faţă“ din Moldova e de dragul câtorva europeni sau birocraţi de la Bruxelles, nu că cineva de la guvernare şi le-ar dori cu adevărat”. Ziarista aduce şi un exemplu: autonomia oferită universităţilor de stat. „Educaţia şi aşa trece printr-o criză de calitate. Producem pe bandă rulantă specialişti, în majoritatea cazurilor aceşti absolvenţi nici nu trebuiau să termine liceul. Acum, că rectorii vor avea mână liberă să ia la studii câţi tineri vor dori şi nu vor fi deloc motivaţi să-i lasă restanţieri sau să-i exmatriculeze, inflaţia de semidocţi cu facultate va creşte şi mai mult. Adevărate SRL-uri”, conchide autoarea.
