Linkuri accesibilitate

Teleradio-Moldova – departinizată, dar nu independentă


Un nou raport de monitorizare a companiei publice realizat de experţii APEL.


De la ultima monitorizare de acum jumatate de an, calitatea stirilor de la televiziunea publica a scazut, spre deosebire de editiile informative de la radioul national, este concluzia formulata de expertii de la Asociatia Presei Electronice (APEL), care au prezentat astazi o analiza a programelor de actualitati pe care le-au urmarit in perioada iulie-august. Relateaza Alla Ceapai:

Circa 90 la sută din ştirile difuzate la Mesager, dar şi la ediţia informativă „Panorama zilei” de la radio naţional sunt de o calitate medie, constată experţii de la APEL. Cele mai frecvente încălcări, în opinia experţilor, sunt limbajul inadecvat, apariţia în ştiri a mai multor bărbaţi decât femei, dar şi lipsa opiniei cetăţeanului de rând. Printre funcţionarii publici cele mai dese apariţii la Mesager 84 la număr le-a avut Vlad Filat, urmat de preşedintele ţării Nicolae Timofti şi primarul general Dorin Chirtoacă - cu 27 de apariţii. Experţii recomandă o echilibrare a prezenţei politicienilor pe post astfel încât televiziunea publică să nu fie percepută ca o unealtă în mâna unor funcţionari publici. Despre alte recomandări ne spune expertul Valentin Dorogan:

„Am recomanda ca în special echipa mesagerului să renunţe uneori la utilizarea unor procedee tehnice care ar fi în stare să distorsioneze mesajul din ştiri. Şi ar fi oportun o echilibrare a prezenţei tuturor categoriilor de protagonişti în subiecte care ar conferi şi mai multă credibilitate.”

În opinia preşedintelui Consiliului de presă Ludmila Andronic după doi ani de la iniţierea reformei Compania Teleradio-Moldova continuă să oscileze între ceea ce s-a dorit de la această reformă şi rezultatele care au fost obţinute. Experta consideră că doar îmbunătăţirea calităţii unor emisiuni şi apariţia unor programe noi nu sunt dovada că reforma se produce:

„Nesusţinerea acestei iniţiative prin alte modificări legislative care ar permite reformarea veridică a acestei companii de fapt împiedică reforma propriu-zisă. Nu putem vorbi despre creşterea potenţialului creativ al companiei atâta timp cât nu avem libertate în revederea cadrelor. Nu putem să vorbim despre statutul pe care îl are o televiziune şi un radio public din moment ce nu este clar din ce bani ei exclusiv trăiesc acestea. Pentru că la ora actuală televiziunea şi radio public sunt puse in situaţie să-şi găsească finanţare din contul publicităţii, dar în acelaşi timp să servească interesul public.”

Deşi s-a reuşit, la părerea Ludmilei Andronic, departinizarea postului radio naţional şi a televiziunii publice, care nu mai sunt privite ca servind unui singur partid, nu se poate vorbi deocamdată despre o independenţă a acestora:

„Un post public devine independent doar atunci când are o independenţă financiară garantată, doar atunci când nu depinde nici de factorul de business, nici de factorul politic şi atunci când managementul acestei companii este orientat doar spre performanţa creativă şi economică, adică prevalarea nivelului profesional asupra gradului de satisfacere a anumitor ambiţii politice.”

Unul din documentele care ar asigura companii publice Teleradio-Moldova mai multă independenţă, inclusiv financiară, este Codul audiovizualului, votarea căruia este de mai mult timp amânată în Parlament. Iată ce spune Aneta Gonţa expertă de la APEL, organizaţie care a elaborat proiect noului cod al audiovizualului:

„Deocamdată nu a fost luată nici o decizie şi nu s-a stabilit în ce măsură proiectul noului cod corespunde doleanţelor factorilor de decizie. Cred că de nenumărate ori a fost enunţată necesitatea şi dorinţa de a schimba că actualul cod în vigoare nu mai corespunde rigorilor şi necesităţilor, pe de altă parte, ceva se tergiversează, înseamnă că la un anumit nivel de factor de decizie nu se doreşte acest lucru.”

Săptămâna trecută proiectul noului Cod al audiovizualului a fost discutat în comisia parlamentară de profil, fără să se fi ajuns la un consens în ceea ce priveşte schimbările de fond pe care le anunţă proiectul. Între timp PL a anunţat pe lista de priorităţi pentru sesiunea de toamnă adoptarea unui nou Cod al audiovizualului.
Previous Next

XS
SM
MD
LG