Linkuri accesibilitate

Cine sunt „trădători” în Rusia lui Putin?


Duma de stat a aprobat extinderea articolului din Codul Penal referitor la „acte de trădare”.


Organizaţiile neguvernamentale din Rusia finanţate din afară trebuie să se înscrie ca „agenţi străini”, organizaţiile media care primesc peste 48 la sută din buget din străinătate nu mai primesc licenţe iar articolul despre „trădare” din legislaţie a fost extins să cuprindă orice activitate legată de o organizaţie străină. Aşa arată Rusia lui Vladimir Putin, de la sfârşitul săptămânii trecute. Ileana Giurchescu rezumă relatările agenţiilor internaţionale de presă:

Vineri, Duma de stat a aprobat, în unanimitate, extinderea articolului din Codul Penal referitor la „acte de trădare”: orice individ sau grupare care comunică un secret de stat „unui guvern străin sau unei organizaţii internaţionale” poate fi acuzat de înaltă trădare şi pedepsit cu până la 20 de ani închisoare. Cum remarca pentru Moscow Times liderul organizaţiei Golos, specializată în observarea alegerilor, până şi comunicarea unor date cum ar fi participarea la vot poate fi considerată acum un act de trădare.

Tot vinerea trecută, o zi care ar putea intra în istoria modernă a Rusiei, Agenţia americană pentru Ajutor Internaţional, USAID a anunţat că este forţată de Kremlin să-şi înceteze activitatea . Începută imediat după destrămarea Uniunii Sovietice. Iar postul de radio Svoboda pierde licenţa pentru unde medii , fiind un post de radio finanţat în întregime de Congresul american. Deci din străinătate. Şi asta după 52 de ani de când emite spre fosta Uniune Sovietică.

Organizaţiile neguvernamentale, care primesc granturi din afară , sunt obligate până la sfârşitul lunii noiembrie să se înscrie ca „agenţi străini” ceea ce unele cum ar fi Memorial sau Grupul Helsinki pentru drepturile omului refuză. Dar riscă amenzi de până la 1 milion de ruble sau 32 de mii de dolari. Pentru aceste ONG-uri, mult mai grav este faptul că nu vor mai avea acces la granturi străine, asta în absenţa aproape totală a şansei de a găsi finanţare în Rusia.

Cum declara recent Europei Libere una din activistele de la Grupul Helsinki, Liudmila Alexeieva, odată cu plecarea USAID, organizaţia sa îşi va pierde grantul şi va fi obligată să revină la metodele sovietice de a strânge şi răspândi informaţii: „Atunci ne foloseam de samizdat, acum vom publica pe internet. Dar munca noastră va fi mult mai neeficientă”, a mai declarat Alexeieva.

Revenind la extinderea articolului privind actele de trădare, trebuie amintit că prima dată, proiectul a fost înaintat în 2008, când Vladimir Putin devenise prim ministru. Şi respins atunci de preşedintele Medvedev pe motiv că era formulat prea vag, notează ziarul Vedomosti.

Până acum, legea se referea numai la acţiuni „care pun în pericol securitatea externă a Rusiei”. Acum se vorbeşte despre „ordinea constituţională, suveranitate şi integritate naţională”. Noul amendament, care mai trebuie să treacă prin două lecturi, este sprijinit de Serviciul federal de securitate, urmaşul KGB-ului, structură pe care a condus-o Putin până în 2000 când a devenit preşedinte.

Şi tot vinerea trecută, Banca centrală a înaintat un proiect care ar obliga băncile să informeze autorităţile despre orice finanţare străină primită de organizaţii neguvernamentale. Mai mult, un astfel de transfer ar putea fi echivalat cu spălare de bani sau chiar activitatea teroristă.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG