Centrul Naţional Anticorupţie – o remorcă politică?

Procedură nouă de alegere a directorului Centrului Naţional Anticorupţie, o instituţie concepută să devină crucială pentru schimbarea la faţă a Republicii Moldova, stat cu grave antecedente de corupţie. Este însă o procedură mimată doar, cu un câştigător ştiut practic din timp, pentru că funcţia de şef la CNA ar rămâne confiscată politic? - aşa cum susţin scepticii… Sau este cea mai bună posibil procedură care elimină efectele unor târguri politice? Vom discuta în această dimineaţă cu Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse al Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova (CReDO), preşedinte al Consiliului Naţional pentru Participare.

Europa Liberă: 19 candidaţi la funcţia de director al CNA rămân în cursă, şi vor urma procedurile necesare, după ce Comisia parlamentară juridică, pentru Numiri şi Imunităţi a descalificat din varii motive trei pretendenţi din cei 22, iniţial… Organizaţia Dvs., este printre semnatarele unui Apel public cu privire la asigurarea transparenţei procedurii de selectare a candidaţilor la funcţia respectivă. Ce-ar însemna, de fapt, asigurarea transparenţei în această privinţă, dle Ostaf ?

Sergiu Ostaf: „Un şir de organizaţii au observat procesul de constituire a Comisiei şi modalităţile de organizare a interviului şi a examinării candidaţilor şi au observat cîteva carenţe importante. Lipsesc CV-urile sau informaţia detaliată depusă de către candidaţi, această informaţie nu este disponibilă publicului, e disponibilă doar o scurtă informaţie, un alineat, un sumar făcut de către angajaţii Comisiei Parlamentare, dar nu sunt şi CV-urile integrale publicate pe site-ul Parlamentului, aşa încât societatea civilă, mass-media, să cunoască candidaţii la această funcţie şi eventual să dezbată fiecare candidat în baza informaţiei publice prezentate de către acest candidat. E o carenţă importantă. Al doilea aspect pe care l-am observat: termenul limită de depunere a documentelor a fost vineri, săptămâna trecută, şi în două zile lucrătoare Comisia a purces la examinarea candidaţilor, deci societatea în întregime nu are suficient timp
pentru a dezbate candidaţii. E prea puţin termenul acesta ca să cunoaştem mai bine esenţa, opţiunile fiecărui candidat, să colectăm informaţii despre prestaţia, activitatea anterioară, ca să putem să judecăm în ce măsură fiecare candidat corespunde criteriilor de integritate, independenţă, care sunt reuşitele şi nereuşitele în activitatea precedentă? A fost un al doilea element, foarte îngrijorător pentru noi. Desigur că noi am punctat şi un alt aspect: faptul că Comisia nu a oferit posibilitatea organizaţiilor specializate din domeniu să asiste la activitatea Comisiei şi chiar să participe cu anumite întrebări, cel puţin să aibă posibilitatea să pună anumite întrebări şi să observe care este modalitatea de intervievare şi de punere în aplicare a testului scris, realizat de această comisie. Au fost câteva observaţii din partea noastră.”

Europa Liberă: Dle Ostaf, dvs cum aţi explica această atmosferă de culise în care sunt examinate aceste candidaturi?

Sergiu Ostaf: „Pot înainta cîteva ipoteze. Prima şi cea mai optimistă, să spunem aşa, este că comisia nu cunoaşte cum să organizează un concurs public, dar ar fi probabil o ipoteză foarte şi foarte naivă, deşi cred că şi ea are îşi are rost să existe. Din lipsă de profesionalism, de experienţă de organizare a unei selectări publice, Comisia a purces la această modalitate cu atît de multe carenţe. Deşi în acest sens există experienţa. Să ne amintim chiar şi de comisia care a examinat candidaţii la funcţia de judecători la CEDO, care a fost cu alte carenţe, dar totuşi a existat un proces şi un termen suficient pentru a dezbate candidaturile, CV-urile au fost publicate, ceea ce nu observăm în
acest caz. O altă ipoteză ar fi că există o lipsă de bună credinţă în realizarea activităţii acestei comisii, adică politicul doreşte un aranjament făcut între ei fără a oferi posibilitatea societăţii civile să participe la acest proces şi să ofere anumite informaţii pe care le-ar putea obţine prin experienţa cumulativă a societăţii. Eu cred că ambele ipoteze sunt valabile şi totuşi înclin spre a doua ipoteză în care lipseşte buna-credinţă şi punerea în aplicare adecvată chiar şi a normei legislative referitor la selectarea candidaţilor pentru dezbatere, concurs public, dar nu unul semi-organizat.”

Europa Liberă: A stabilit cineva un minimum de cunoştinţe, de calităţi pe care trebuie să le întrunească un potenţial director la Anticorupţie?

Sergiu Ostaf: „Există legea care expune foarte clar că este important să fie selectat o persoană cu o reputaţie ireproşabilă, care deţine aptitudini şi calităţi profesionale adecvate, asta ar fi un criteriu şi un alt criteriu care este stabilit un regulamentul cu privire ladesfăşurarea concursului se vorbeşte despre criteriul „capacităţi organizatorice şi profesionale”, care sunt necesare pentru a desfăşura activitatea în calitate de director a CNA. Sunt cîteva criterii pe care le-am găsit şi pot să le desprind din actele normative.”

Europa Liberă: Criterii destul de generale, dle Ostaf, până la urmă cum se concretizează ele într-o instrucţiune. De ce se călăuzeşte un examinator în cazul acesta?

Sergiu Ostaf: „Într-adevăr este destul de generale. Din cîte înţeleg, Comisia a hotărât să aibă o probă scrisă care se referă la cunoaşterea, în cel mai bun caz, academică a domeniului şi al doilea aspect este o convorbire verbală cu candidaţii în care ei ar pueta să prezinte viziunea lor sau să se prezinte ca persoane. Eu cred că ambele aceste aspecte sunt insuficiente şi deja nu mai sunt adecvate. Haideţi să facem o comparaţie cu procedura şi criteriile de selectare cu aceeaşi Românie. Acolo are loc un proces de selectare a şefului DNA, o instituţie cam similară, este o procuratură anti-corupţie.
Acolo se prevede un concurs care derulează 30 de zile, candidaţii sunt cunoscuţi, CV-urile sunt accesibile şi se cere de la candidaţi nu testarea cunoştinţelor academice, dar prezentarea viziunii faţă de organizarea desfăşurarea activităţii ca şef al DNA. În cazul moldovenesc nu se cere această informaţie, mai degrabă testăm cunoştinţele decît înţelegerea practică de organizare şi convingere a membrilor comisiei ce va face viitorul şef al instituţiei. Este o diferenţă mare între aceste două abordări şi în defavoarea cazului moldovenesc. Doi, din ce cunosc eu, ieri a avut loc prima şedinţă şi fiecare candidat a avut posibilitatea să se prezinte timp de 6-7 minute. Deşi experţii consideră că timpul acesta este absolut insuficient pentru a puncta cele mai importante momente despre activitatea persoanei. Eu aş spune că este nevoie de cel puţin 20-30 de minute pentru fiecare persoană pentru a înţelege cum gândeşte, ce viziuni are vizavi de postul pe care doreşte să îl obţină. Constrângerea de timp e în defavoarea procedurii calitative. Ar fi doar cîteva momente pe care vroiam să le menţionez acest capitol.”

Europa Liberă: Candidaţii vor mai urma, înainte ca unul dintre ei să vină în faţa deputaţilor pentru vot, o probă scrisă şi un interviu personal. De fapt, cine vor fi examinatorii care ar urma să dea note sau bilet de trecere ?

Sergiu Ostaf: „Din păcate, sunt doar membrii Comisiei parlamentare juridice pentru Numiri şi Imunităţi. Sunt politicieni, lipsesc reprezentanţii grupurilor profesionale care sunt conectate cu activitatea profesională în acest domeniu, lipsesc reprezentanţii avocaturii, societăţii civile specializate în acest domeniu. Noi cunoaştem cu toţii ce contribuţii a avut societatea civilă în procesul de reformare a CCCEC, acum CNA. Am participat şi la elaborarea strategiei, la procesul de dezbatere a viitorului centru, cum va
funcţiona, cum va fi mediatizat. Din păcate, în procesul acesta cheie, care e parte a reformei, politicienii au considerat că societatea civilă nu mai este relevantă. Adică la elaborarea strategiei, modificării şi dezbaterilor, societatea civilă a jucat un rol important pentru a impulsiona schimbările şi uneori chiar am confruntat opinia noastră de reformare cu anumite viziuni a politicienilor. Însă uitaţi-vă la momentul de selectare, societatea civilă e exclusă şi marginalizată. ”

Europa Liberă: S-au dat asigurări că aceşti candidaţi vor fi supravegheaţi la examenele lor de zece camere video, ca să nu poată copia, după cum a spus şeful comisiei parlamentare … De ce cuvântul de onoare nu ar fi suficient în cazul unui post în care trebuie să ai o reputaţie şi un sentiment al onestităţii ireproşabile?

Sergiu Ostaf: „Din câte am înţeles eu a fost o glumă.”

Europa Liberă: Slavă Domnului că a fost o glumă!

Sergiu Ostaf: „Da, dânsul a avut în vedere că zece camere se egalează cu zece membri ai comisiei care vor supraveghea candidaţii. Dar comentariul meu general este că nu putem să avem încredere în politicieni, atîta timp cît ei nu demonstrează în mod raţional că organizează un proces deschis, transparent, previzibil, clar şi abilitează societatea să-i verifice şi controleze cît de bine îşi fac treaba. A spus un mare filosof francez: „Politica e prea importantă pentru a fi lăsată doar la îndemâna politicienilor”.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs de vedere treburile sunt aranjate politic, există un târg politic şi s-a stabilit cine este viitorul director al instituţiei, cum susţine opoziţia, sau totuşi urmează să vedem?

Sergiu Ostaf: „Cred că nu există o soluţie predeterminată. Eu cred că există cîţiva candidaţi, acei care au şansele cele mai bune, cei care au viziuni mult mai moderne,
care au fost parte a proceselor de schimbare în cadrul CNA. Asta este important să menţionăm şi care au viziune nu doar exclusivistă de reprimare, de combatere, dar care au o viziune mai largă şi care văd că schimbarea Centrului este în crearea unui centru de inteligenţă în luptă contra corupţiei decît a avea în continuare o bâtă care loveşte orbeşte în anumite situaţii. Eu cred că există o discreţie şi este şi factorul de prestaţie a fiecărui candidat. Nu cred că lucrurile sunt pre-organizate, dar influenţa politică şi unele posibile atranjamente în defavoarea unor candidaţi buni şi în favoarea altora, cred că există.”