O rezoluție a Parlamentului European critică față de Rusia

Rezolutia negociata intre principalele cinci grupuri politice din Parlamentul European (PPE, Socialistii si Democratii- S&D, ALDE, Verzii si Conservatorii Reformisti) face referire in primul rand la rolul important al Rusiei pentru Uniunea Europeana. Fie ca este vorba de negocierile în curs pe marginea noului acord UE- Rusia, de „Parteneriatul pentru modernizare” inițiat în 2010, fie ca vorbim de calitatea sa de membru cu drepturi depline a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, spune documentul Parlamentului European, Rusia este un partener important care insa si-a asumat si o serie de obligatii.

Una dintre acestea este respectarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. O alta, respectarea propriei Constituții, în special articolul 118, care prevede că, în Federația Rusă, justiția este administrată doar de către instanțe, și articolul 120, care prevede că judecătorii sunt independenți și subordonați doar Constituției Rusiei și legislației.

Knut Fleckenstein, Presedintele Delegatiei Parlamentului European la Federatia Rusa: „Nu sunt deloc un fan al muzicii punk. Poate ca ceea ce au facut „Pussy Riot” avea mesaj politic desi cred ca mai degraba problema o reprezinta faptul ca au ranit simtamintele unor credintiosi ortodocsi. Poate ca doi ani de inchisoare este prea mult pentru aceste fapte. Dincolo de toate acestea, un lucru este total inacceptabil: dovezile ca aceste decizii judecatoresti au fost influentate politic."

In rezolutia adoptata astazi, Parlamentul European reaminteste faptul ca Uniunea Europeană este în continuare angajată în consolidarea și dezvoltarea relațiilor cu Rusia. In oglinda arata insa ca situația drepturilor omului din Rusia s-a deteriorat drastic în ultimele câteva luni, iar autoritățile ruse au adoptat recent o serie de legi „care conțin dispoziții ambigue și ar putea fi utilizate pentru a impune restricții suplimentare opoziției și societății civile și pentru a limita libertatea de exprimare și de întrunire; Iar aceste aspecte ar trebui abordate ca o chestiune prioritară in cursul reuniunilor și negocierilor bilaterale dintre UE și Rusia."

Inaltul reprezentant pentru politica externa si de Securitate a Uniunii Europene, Catherine Ashton: „Din luna mai am constatat din ce in ce mai putin dialog din partea autoritatilor ruse si in schimb mai multa intoleranta. Cel putin patru piese legislative au fost adoptate in Duma de stat cu ceea ce unii ar numi „o viteza neconstitutionala". Scopul pare a fi diminuarea spatiului pentru activitati politice si civile independente."

Documentul Parlamentului European reaminteste de „asasinatele cărora le-au căzut victime Anna Politkovskaia, Natalia Estemirova, Anastasia Barburova, Stanislav Markelov și Serghei Magnițki care nu au fost soluționate”. Mai mult se face referire la Mihail Hodorkovski, caz in care „punerea în acuzare, judecarea și verdictul au fost prezentate la nivel internațional ca fiind motivate politic”.

De aceea Parlametul European solicită autorităților ruse să îi aducă în fața justiției pe autorii asasinatelor Annei Politkovskaia și Nataliei Estemirova și le îndeamnă să desfășoare o anchetă credibilă și independentă în cazul lui Serghei Magnițki și în celelalte cazuri și să pună capăt impunității omniprezente și corupției generalizate din țară.

Catherine Ashton: „Acesta constituie o tendinta foarte ingrijoratoare pentru noi care pune sub semnul intrebarii statul de drept si mai ales folosirea institutiilor de aplicare a legii si a altor instrumente legale in scopuri politice."

Catherine Ashton s-a alaturat Parlamentului in ingrijorarea cauzata de „urmărirea penală a oamenilor de știință acuzați de spionaj în urma cooperării cu instituții științifice din străinătate, de condamnarea Taisiei Osipova, activistă a opoziției, la opt ani de detenție într-o colonie de muncă corecțională, de acuzațiile penale motivate politic împotriva a peste zece participanți la demonstrația de protest de la Moscova din 6 mai, și de urmărirea penală a unor activiști ai opoziției precum Alexei Navalnîi, Boris Nemțov și Serghei Udalțov."

Membrii legislativului de la Strasbourg si-au exprimat in corpore dezamăgirea profundă cu privire la verdictul și la sentința disproporționată pronunțată de Tribunalul Raional Hamovniceski din Rusia în cazul membrelor grupului punk „Pussy Riot”, „reafirmandu-si convingerea că sentința menționată va fi revizuită și anulată, în conformitate cu angajamentele internaționale ale Rusiei."

In plus Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea climatului pentru dezvoltarea societății civile în Rusia, în special în legătură cu adoptarea recentă a unor legi care reglementează demonstrațiile, ONG-urile, defăimarea și internetul și „care conțin dispoziții ambigue și ar putea determina o aplicare arbitrară".

Nu in ultimul rand, legislativul comunitar își exprimă îngrijorarea cu privire la legea privind extremismul ținând seama cât de larg pot fi interpretate noțiunile sale de bază privind „acțiunile extremiste” și „organizațiile extremiste”, ceea ce, conform Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, ar putea duce la o aplicare arbitrară și la limitarea libertății de asociere, de exprimare și opinie. Parlamentul solicită prin urmare autorităților ruse să înlăture aceste îngrijorări, modificând legea.