Linkuri accesibilitate

„Orice român basarabean cu raţiunea întreagă realizează că unirea este doar un vis în actualele condiţii geo-politice” (Timpul)


Medicamente originale, medicamente generice și o intervenție a UE (Adevărul).


În editorialul semnat în „Jurnal de Chişinău”, Nicolae Negru aminteşte că în luna aprilie, vicepremierul Eugen Carpov dezminţea faptul că ar fi posibilă deschiderea unui consulat al Federaţiei Ruse în regiunea transnistreană, atâta timp cât Chişinăul nu controlează teritoriul de dincolo de Nistru şi nu poate asigura securitatea şi imunitatea diplomaţilor. Au trecut doar câteva luni şi optica guvernului s-a schimbat, constată Nicolae Negru şi continuă: „Acum ştim de ce. Filat s-a autoinvitat la Kremlin. Aşadar, visul lui Filat de a fi primit oficial de „idolul” său, Vladimir Putin, îl vom plăti cu preţul unei cedări care aduce atingere suveranităţii şi demnităţii noastre naţionale. […] Moscova nu crede lacrimilor, dar îi plac „micile atenţii”, e lucru ştiut”, observă Nicolae Negru.

Publicaţia de limba rusa „Moldavskie Vedomosti” menţionează că în ultimile luni partidele de stânga şi-au exprimat reciproc nemulţumirea una faţă de alta. Mai mult, cu toate au „încălecat” ideea organizării diferitor referendumuri. Pe de o parte, social-democratul Victor Şelin alături de liderul Partidului Popular Socialist, Victor Stepaniuc, au creat un grup de iniţiativă pentru organizarea unui referendum de aderare la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Pe de altă parte, deputaţii comunişti îşi doreau un referendum consultativ privind neîncrederea faţă de actuala guvernare. Ziariştii de la Moldavskie Vedomosti sunt de părere că partidele de stânga ar putea să se unească în cele de urmă, ţinând cont de faptul că opoziţia comunistă a depus în Parlament o iniţiativă de organizare a unui referendum de aderare la Comunitatea Economică Eurasiatică.

George Damian observă în editorialul său din „Timpul” că în ultimul timp, organizarea marşurilor unioniste din Republica Moldova mai mult discreditează ideea unirii decât o popularizează. „Orice român basarabean cu raţiunea întreagă realizează că unirea este doar un vis în actualele condiţii geo-politice. Nu putem vorbi despre unire cu un stat european în momentul în care avem o economie la pământ şi un sistem politic corupt, chiar dacă suntem acelaşi popor. Nici statul român nu se află în cea mai oportună situaţie economică şi politică pentru a vorbi despre unire”, crede autorul.

Ala Coica, de la aceeaşi publicaţie, notează că în primele şapte luni ale anului 2012 Guvernul a cheltuit aproape două treimi din Fondul de Rezervă. Chiar dacă aceşti bani sunt destinaţi pentru gestionarea situaţiilor excepţionale, imprevizibile şi care nu sunt prevăzute în bugetul de stat, mai bine de 20% din ei au fost cheltuiţi pentru deplasări, evenimente ştiinţifico-culturale şi recepţii. În opinia directorului Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, problema principală constă în faptul că utilizarea banilor din Fondul de rezervă este practic în afara controlului parlamentar.

Cotidianul „Adevărul” scrie că Uniunea Europeană solicită Republicii Moldova să ocrotească prin lege marile companii care produc medicamente originale. Altfel spus, autorităţile moldovene vor trebui să garanteze dreptul de patentă asupra produsului original inventat. Ca urmare, nicio altă companie nu va putea importa un medicament generic ce reproduce originalul, pentru că nu va putea face referire la testele clinice existente şi nici să iniţieze propriile verificări, restricţii ce funcţionează în spaţiul comunitar. Astfel, atâta timp cât originalul va fi protejat de dreptul de patentă, importul genericelor, care sunt cu mult mai ieftine, va fi interzis în Republica Moldova. Experţii locali au declarat pentru Adevărulcă măsura ar putea avea efecte negative pentru consumatori: majoritatea produselor farmaceutice se vor scumpi, iar unele vor dispărea de pe piaţă.

Tot reporterii de la „Adevărul” relatează că unele alimente de pe rafturile magazinelor nu conţin nicio informaţie despre valoarea nutritivă a acestora, ingredientele sau aditivii utiliaţi la fabricarea produsului. Mai grav este că nici autorităţile nu s-au lămurit cine este responsabil de acest subiect. În acest an numărul neregulilor în ce priveşte etichetarea produselor sau a informării consumatorului este în creştere, susţin reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG