„Securitatea energetică a Republicii Moldova va depinde de gazul rusesc cel puţin până în 2020”, notează Ion Preaşca în cotidianul „Adevărul”. Potrivit ziaristului, asta reiese din strategia energetică elaborată de Guvern, care prevede totuşi, ca priorităţi, integrarea în sistemul european şi diversificarea surselor de aprovizionare.
Potrivit expertului de la IDIS Viitorul, Ion Munteanu, obiectivele incluse în noul document vor fi greu de realizat. „De exemplu, liberalizarea integrală a pieţei energiei electrice şi de gaze începând cu anul 2015 ar putea fi mai degrabă una formală decât reală. Consider eronată şi miza pe construcţia unei centrale electrice mari. Mai util ar fi să avem centrale mici, care să poată fi exploatate mai uşor“, a precizat Ion Munteanu.
Svetlana Romanţova notează în „Moldavskie Vedomosti” că, începând de anul viitor, salariile judecătorilor se vor majora de aproape trei ori. Preşedintele Curţii Constituţionale, cel al Curţii Supreme de Justiţie şi al Consiliului Superior al Magistraturii, cel mai probabil, vor ridica lunar cîte 20 de mii de lei, judecătorii cîte 16 mii, iar cei din raioane cîte 10 mii. Ziarista mai scrie că în prezent magistraţii au un salariu între 3500 şi 7000 lei. În articol este citat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, potrivit căruia suma necesară pentru majorarea salariilor judecătorilor nu ar fi una exagerată. „Fiţi de acord, cheltuielile necesare nu vor îngenunchea statul, însă vor oferi oamenilor dreptul moral să ceară de la judecători să fie incoruptibili”.
Reporterii de la „Timpul” scriu despre noua formulă de finanţare a şcolilor şi liceelor. Astfel, începând cu ianuarie 2013, fiecare instituție de învățământ va primi finanţare în funcție de numărul de elevi, iar directorii acestora vor avea libertatea de a decide cum vor fi utilizați banii. Noua formulă creează dificultăți directorilor de școli cu puțini elevi. Astfel, dacă un liceu are peste o mie de elevi, iar pentru fiecare elev în anul curent se alocă 6127 lei, teoretic, acesta va beneficia de circa 6,1 mln. lei, iar pentru întreținere se mai adaugă alte peste 400 mii lei. Cu un buget de circa 6,5 mln. lei un liceu poate să-și permită să investească în calitatea studiilor.
Nu aceeași soartă o au și instituțiile cu un număr mic de elevi. Spre exemplu, o școală cu mai puțin de 100 de copii va trebui să supraviețuiască cu mai puțin de un milion de lei, în contextul în care aceşti bani trebuie să ajungă pentru plata salariilor, surselor energetice, procurărilor necesare, reparaţiilor ş.a.
Un articol din „Economist” analizează efectele secetei din acest an. „Se aşteaptă în primul rând creşterea preţurilor la cerealele furajere, după care se vor scumpi în lanţ produsele zootehnice – laptele, carnea, ouăle”, se arată într-un studiu realizat de Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică citat de publicaţie. Alte fenomene negative vor fi reducerea locurilor de muncă în spaţiul rural şi creşterea cu 1,5-2 procente a inflaţiei în a doua jumătate a anului, notează „Economist”.
