De ziua „Limbii Noastre”, președintele Nicolae Timofti a conferit astăzi „Ordinul Republicii” Bibliotecii Naționale la împlinirea a 180 de ani de la înființarea ei. Este unul din rarele cazuri când este decorată o întreagă instituție și nu o persoană anume, în cazul de față – „pentru contribuţie substanţială la salvarea patrimoniului naţional documentar”. În rest, atât președintele Timofti, cât și premierul Vlad Filat au marcat sărbătoarea discret, fără mesaje adresate concetățenilor. Locuitorii Republicii Moldova au primit, în schimb, un mesaj din partea lui Traian Băsescu, primul mesaj public al președintelui României după ce a supraviețuit vara aceasta tentativei de demitere. Mai multe despre festivitățile de ”Limba Noastră” la Chișinău aflăm din relatarea Allei Ceapai:
La fel ca de Ziua Independenţei cetăţenii veniţi să serbeze alături de autorităţi Ziua Limbii s-au văzut siliţi să urmărească de la o distanţă impunătoare ceea ce se întâmpla în preajma statuii lui Ştefan cel Mare. De la ceremonie a lipsit preşedintele parlamentului Marian Lupu, care, lucru ştiut, se află la un congres politic în Africa. Doar primarul general Dorin Chirtoacă a ţinut un discurs improvizat în faţa mulţimii adunată pe Aleea Clasicilor:
„Sărbătoarea limbii române este de fapt sărbătoarea fiinţei naţionale româneşti. Recunoaştem că nu toată lumea împărtăşeşte viziunile celor prezenţi şi a celor care se bucură de sărbătoarea limbii române. Spun acest lucru cu tristeţe. Nu este vorba de o intenţie de a româniza pe cineva. Este doar dorinţa sinceră de a aşeze lucrurile cum este firesc. Ceea ce înseamnă că pe lângă limba română întotdeauna îşi vor avea locul în Republica Moldova limbile vorbite de toate minorităţile naţionale conlocuitoare.”
Mesajul pe care preşedintele României Traian Băsescu l-a adresat cetăţenilor Republicii Moldova l-a citit consilierul său , Eugen Tomac:
„Avem nevoie de această solidaritate pentru a ne promova cu mai multă grijă valorile care ne leagă pentru că prin limbă ne păstrăm cultura, tradiţia şi istoria poporului nostru. Limba română este astăzi una dintre cele 23 de limbi oficiale ale UE, iar acest fapt trebuie să ne facă să fim mândri de identitatea noastră românească şi să le transmitem acest sentiment generaţiilor viitoare.”
Copiii veniţi împreună cu părinţii la festivităţi l-au salutat cu însufleţire pe părintele lui Guguţă, scriitorul Spiridon Vangheli:
„Vreau să vă întreb de ce Mateevici spune „Limba noastră-i o comoară în adâncuri înfundată”. Ia să ne gândim cu toţii măi copii. Eu cred că sunt unii care o înfundează şi astăzi sunt acei care vor să o bage sub laiţă. Trebuie să ne scoatem limba de sub laiţă. Fiecare din noi trebuie să aibă grija aceasta. Când ieşim din casă niciodată nu ne gândim cum vorbim, ce iese din gura noastră, câte cuvinte care nu sunt adecvate limbii.”
Un mesaj tălmăcit şi de cineastul şi ziaristul Boris Movilă:
„Limba noastră a fost calicită 50 de ani de şcoala sovietică. S-a spus minciuna mare că e limbă moldovenească. Mulţi şi până azi asta cred.”
În contrapunere cu denumirea sărbătorii asupra căreia insistă Primăria, cea care a organizat aceste festivităţi, asociaţia obştească Mişcarea Voievod a mărşăluit azi în Grădina Publică Ştefan cel Mare insistând asupra denumirii acestei sărbători Ziua limbii moldoveneşti.
