Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Ce împiedică apropierea politică a celor două maluri ale Nistrului? Şi ce poate aduce nou în reglementarea transnistreană vizita la Chişinău a cancelarului german Angela Merkel? Invitaţii ediţiei de astăzi sunt fostul emisar al Uniunii Europene în Moldova şi negociator pentru Transnistria, Kalman Mizsei, şi premierul moldovean Vlad Filat.
***
Europa Liberă: De ce schimbările politice de la Tiraspol nu aduc şi schimbări în procesul reglementării politice a conflictului transnistrean şi ce ar putea să facă mai mult guvernul de la Chişinău şi Uniunea Europeană pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului? Întrebări pe care Valentina Ursu i le-a adresat invitatului nostru de astăzi, fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Moldova şi negociator pentru Transnistria, Kalman Mizsei.
Kalman Mizsei
Kalman Mizsei: „Este ironic că în toată perioada ultimilor 20 de ani, când situaţia a rămas neschimbată, reglementarea a fost posibilă, deşi nu simplă. Acum totul se schimbă, dar cu toate acestea nu există o schimbare decisivă în sensul reglementării.
Ceea ce este pozitiv este că în Transnistria există acum o abordare mult mai modernă şi mai deschisă faţă de Moldova. Însă există câţiva factori ce împiedică schimbările. Unul dintre aceştia este viziunea rusă care rămâne ancorată în memorandumul Kozak şi care nu poate fi baza vreunei reglementări pozitive a conflictului transnistrean. Dintre ceilalţi factori aş mai menţiona doi.
În primul rând, Uniunea Europeană trebuie să investească mai multă energie politică în reglementare. Şi asta chiar dacă se fac multe lucruri salutabile şi domnul ambasador Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei permanente a UE la Chişinău, face realmente lucruri fantastice pentru a se păşi spre un climat politic mai bun şi, de asemenea, sunt mai multe ajutoare financiare ale Uniunii Europene direcţionate spre Transnistria, ceea ce este important şi am sprijinit mereu această idee. În al doilea rând, Europa este ocupată cu propriile probleme şi provocări. Din cauză că suntem un experiment istoric absolut nou, uneori suntem tentaţi să ne ocupăm mai mult de provocările interne, decât de cele externe.”
Europa Liberă: Am auzit declaraţii făcute de noii lideri de la Tiraspol cum că Transnistria nu renunţă la procesul de recunoaştere a independenţei. Şi asta în timp ce se încercă identificarea unei soluţii pentru rezolvarea conflictului transnistrean. De ce Tiraspolul nu renunţă la declaraţii de acest gen?
Kalman Mizsei: „Eu nu le-aş da atâta însemnătate. Sigur că orice conducere a oricărui teritoriu îşi doreşte mai multă autonomie şi ca formă extremă a acesteia independenţa, aceasta este posibil. Deci, eu nu aş vrea să le dau atâta greutate.
Dar eu văd şi alte obstacole în afară de atitudinea politică a Rusiei şi insuficienta investiţie politică a Uniunii Europene. Şi asta ar fi în al treilea rând. Guvernul R. Moldova nu are încă o înţelegere suficient de profundă privind modul în care acesta trebuie să se deschidă spre Transnistria. Moldova trebuie să fie atractivă pentru regiunea transnistreană.
Ştim că politica promovată de primul ministru este un factor foarte pozitiv, dar ea încă nu este reflectată suficient în activitatea grupurilor de lucru sau chiar a cercurilor de conduce moldovene pentru a face această imagine mai atractivă.
Factorul etnic aici iarăşi joacă un rol. Chiar dacă Moldova nu vrea să se unească cu România, ea nu manifestă îndeajuns o atitudine binevoitoare faţă de transnistreni, unde elitele sunt predominant ruseşti. Deci ei trebuie să se simtă realmente confortabil cu faptul că, în timp ce Moldova urmează calea integrării europene, aceasta nu presupune o atitudine anti-rusească. Aş mai adăuga ceva.
Moldova şi-a ales direcţia bine şi avansează foarte eficient pe calea integrării europene, inclusiv cu acordul de comerţ liber şi cel de liberalizare a vizelor. Şi diplomaţia moldoveană face lucruri fantastice în acest domeniu, dar asta durează pentru că, înainte de toate, Europa se mişcă încet din cauza birocraţiei. Există şi îngrijorări legitime în ceea ce priveşte liberalizarea vizelor, precum şi chestiuni tehnice pe care Moldova nu le va putea rezolva anul acesta şi va trebui să lucreze la ele şi anul viitor.
Durează, dar atmosfera este foarte pozitivă şi odată ce regimul liberalizat de vize şi acordul de comerţ liber vor intra în vigoare pentru Moldova, locuitorii Transnistriei vor deveni mai motivaţi să ceară paşapoarte moldoveneşti, iar firmele transnistrene vor dori să capete acces la cea mai mare piaţă din lume. Ne mişcăm către o integrare mai adâncă cu UE, atrăgând în felul acesta Transnistria către Moldova, dar este un proces lent, în calea căruia mai există obstacole formidabile.
Când vorbim despre comerţul liber, cred că va intra în vigoare până la sfârşitul anului 2013, aducând investiţii mari în Republica Moldova, dar acest lucru va luat timp. Regimul fără vize va avea un efect mult mai imediat, dar va trece mult timp ca să se ajungă la acest regim, cred că vor mai trece cel puţin 2 ani.”
Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat în vizită cancelarul german Angela Merkel. De ce ar avea Germania un interes strategic privind apropierea în continuare a Republicii Moldova de UE?
Kalman Mizsei: „În primul rând trebuie să ţinem cont de faptul că în ultimii ani cancelara Germaniei a devenit cea mai importantă politiciană din Europa, pentru că Germania a rezistat perioada crizei economice. Aşa încât vizita ei probează importanţa pe care Europa o acordă Moldovei. Eu îmi leg speranţa de faptul că această vizită va servi drept un impuls pentru reglementarea în Transnistria. Ştiu că Merkel personal acord atenţie acestui lucru, de asemenea îşi expune deseori public aşteptările pe care le are faţă de Rusia în ceea ce priveşte reglementarea transnistreană, jucând un rol pozitiv.
Când vorbim despre reformele interne din Moldova, cred că Europa ar trebui să-i ceară mai mult. Din cauza că Moldova este sub anumite aspecte ţara estică ce avansează cel mai bine, oficialii de la Bruxelles şi liderii ţărilor membre ale UE sunt prea îngăduitori cu ea.
Acum este momentul ca Europa să ceară reforme radicale în economie şi în administrarea statului care să ducă la mai multă eficienţă şi mai puţină corupţie.
Este momentul ca politicienii moldoveni să folosească cei aproximativ doi ani de până la alegeri ca să aplice aceste reforme şi să-şi mărească popularitatea în urma acestor reforme. Desigur, la început reformele sunt dureroase, merg împotriva unor interese. Dar dacă sunt realizate în această toamnă, mai există destul timp ca să aducă roade până la alegeri. Nu este timp de pierdut.
Sunt uneori critic cu europenii pentru că birocraţii de la Bruxelles promovează numai un fel de reforme pe care le consideră importante pentru UE şi deseori nu înţeleg foarte bine ce fel de reforme economice anume sunt necesare pentru Moldova, care reforme anume vor face statul mai eficient.
În fine, şi cred că este un lucru pe care premierul şi preşedintele i-l vor spune lui Angela Merkel, Europa trebuie să accelereze procesul liberalizării vizelor şi comerţului. Ambele procese decurg bine datorită diplomaţiei moldovene, dar nu trebuie pierdut momentul oportun ca ambele părţi să accepte liberalizarea imediat ce este tehnic posibil. Sunt sigur că Angelei Merkel i se va cere să rămână o forţă pozitivă în acest sens.”
Europa Liberă: Vicepremierul rus şi reprezentant special pentru regiunea transnistreană Dmitri Rogozin spunea că „atâta timp cât Chişinăul se pregăteşte de unirea cu România, nu poate fi vorba de reglementarea conflictului transnistrean”. Ce trebuie să înţeleagă autorităţile moldovene?
Kalman Mizsei: Am reacţionat pe Facebook la aceasta declaraţie. De fapt ar fi de dorit ca un funcţionar atît de înalt al Rusiei să analizeze situaţia politică din Moldova cu mai multa profunzime. Pentru că in Moldova, oricine îşi asuma ideea unificării cu Romania, obţine un procentaj foarte mic al votului popular. Si nu exista nici o politică a actualei coaliţii în acest sens şi nici nu este o discuţie serioasa pe aceasta tema in Moldova. De aceea este dificil sa interpretezi altfel declaraţia domnului Rogozin, si pot să spun ca e de dorit sa înteleaga mai bine Moldova.
În aceiaşi intervenţie el a lăudat Gagauzia pentru credinţa sa pravoslavnică. Si am auzit asta si la Moscova, de la importanţi oficiali de la Gazprom cind eram inalt reprezentat al Uniunii Europene, ca şi cum Moldova ar fi o ţară catolică şi numai Transnistria şi Găgăuzia ar fi ortodoxe. E o neintelegere completa a situaţiei. Am ironizat aceasta declaratie a domnului Rogozin. Moldova nu e numai ortodoxă, dar o mare parte a acestor ortodocşi apartin de fapt Patriarhiei Moscovei.
E interesant cum sunt lucrurile mistificate din raţiuni politice. Si tocmai aceste lucruri arată cit de dificil va fi sa se găseasca o soluţie problemei transnistrene, pentru ca aceasta tara, in aceste doua chestiuni esenţiale este mult mai unita, inclusiv în Transnistria. Si asta trezeste întrebări despre cum va acţiona Rusia şi cum îşi va schimba atitudinea faţă de chestiune pentru chiar a găsi soluţia...
Europa Liberă: Admiteti ca cineva undeva in exterior pune la cale federalizarea Republicii Moldova?
Kalman Mizsei: În anii in care am fost reprezentant al Uniunii Europene nu am obosit să spun ca acest cuvint "federalizare" nu are nici un înţeles. Un analist politic spunea că nu e vorba (in Moldova) de o federalizare asa cum este in Federaţia Rusă, pentru ca atunci ar fi Ok şi să nu uitam ca Spania este o tara unitară, dar acorda o foarte larga autonomie regiunilor ei. De aceea spun ca acest cuvint nu inseamna nimic.
Ceea ce este important este sa lamurim foarte clar că, spre deosebire de planul Kozak, Moldovei i-ar place sau ar trebui să ofere cît mai multe drepturi regiunii Transnistrene, fără a pune în pericol integritatea statului. Nu trebuie sa fie un stat unitar. Dar trebuie sa fie o singura armata, un singur sistem legal - cu doar mici diferente -, un singur sistem vamal, acestea trebuie sa fie unitare, aceleasi, dar in rest trebuie sa se accepte acordarea unei autonomii cit mai largi regiunii şi simbolismul ideii de unitate naţionala sau de federaţie nu trebuie sa joace un rol important.
In negocieri nu va avea un astfel de rol, caci partile stiu despre ce vorbesc, dar este important ca organizaţiile neguvernamentale şi politicienii din Transnistria care, pentru că s-au obişnuit să fie izolaţi, au idei foarte simpliste despre ce este important pentru ei. Atît pentru Chisinau cît şi pentru Tiraspol nu cuvîntul "federalizare" trebuie să conteze, ci conţinutul: distribuţia puterilor între autorităţile centrale şi locale, şi regiuni.
Si, din această perspectivă o lege buna a descentralizării in Moldova ar fi importantă, pentru că ar arăta că guvernului central nu îi este frică să renunţe la control. Vedeţi, aici este un paradox : cu cît un guvern central este mai speriat să ofere autoritate regiunilor, cu atit introduce mai multe reglementari şi cu atit mai greu este sa guvernezi ţara şi se oferă mult mai mult spaţiu pentru apariţia corupţiei.
Asa că trebuie să fie o initiativă puternică să se reducă puterea centrală, să se ofere mai multe puteri autoritţilor locale din regiunea transnistreană, intr-o înţelegere acceptată, dar să se ia în seama păstrarea acelor atributii esenţiale care tin ţara laolaltă.
Europa Liberă: Premierul Vlad Filat declara ca „pe mulţi din interior şi din exterior îi deranjează parcursul de succes şi perspectivele Republicii Moldova”. Sa existe chiar atat de multi rauvoitori ai statului Republica Moldova?
Kalman Mizsei: Are dreptate şi asta a fost situatia pe toata perioada existenţei statului moldovean. Pe de-o parte, sunt puteri străine care nu activează pentru integritatea ţării, şi asta se poate vedea în legatură cu Transnistria. Dacă într-o ţară neutră sunt contingente militare străine, 20 de ani dupa conflict, dacă situaţia din Găgăuzia este aşa cum este şi dacă, pe de altă parte, politicieni dinspre Vest îşi exprimă vederi care pun sub semnul întrebării existenţa sau legitimitatea statului moldovean sau existenta unei naţiuni moldoveneşti, şi asa mai departe, cu siguranţă că aceste lucruri contribuie la divizarea ţării.
Cine este prieten al Moldovei trebuie să acţioneze pentru întărirea statalităţii sale şi să ia în seama componenta ei specială socială, care are două limbi majore de comunicare - şi sigur că primordială este limba romana, asta nu se pune sub semnul îndoielii, aceasta este limba de stat, dar un rol mai mare pentru limba rusă ar trebui să fie o componenta importantă a structurii acestei naţiuni.
O mare parte a populaţiei minoritare ruse foloseşte în primul rind limba rusă pentru comunicare, dar pe de altă parte ţări ca Rusia ar trebui să-i încurajeze pe vorbitorii de limba rusă să devină buni cetăţeni ai Moldovei, să înveţe limba de stat - asa cum foarte corect a cerut preşedintele (Timofte) - aşa că, da, sunt forţe care divizează ţara şi ceea ce face domnul Şelin este o provocare pentru statul moldovenesc, pare-se, poate nu prin intenţii şi sigur că există forţe interne şi externe care nu sunt in favoarea Moldovei.
Eu vin dintr-o ţară unde nimeni nu pune la îndoială statalitatea şi pot să înţeleg diferenţa care este în a sta într-o ţară în care cei din afară exprima în mod constant opinii dubioase despre identitatea si statalitatea Moldovei. De obicei se spune ca susţin integritatea ţării, dar dacă te uiţi la subtextul declaraţiilor lor, nu mai e aşa de limpede.
Europa Liberă: opinia fostului emisar al Uniunii Europene la Chişinău şi la negocierile pentru Transnistria, Kalman Mizsei.
***
Despre semnificaţiile vizitei la Chişinău a cancelarului Germaniei Anghela Merkel, care este prima vizită de acest fel întreprinsă într-una din ţările programului Parteneriatului Est-European, Valentina Ursu a discutat în ajun şi cu primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat.
Europa Liberă: Am reținut că pentru Germania ar fi un interes strategic privind apropierea în continuare a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. De ce Berlinul să-și asume un asemenea angajament?
Vlad Filat: ,,Vizita doamnei cancelar federal Angela Merkel este un eveniment extrem de important pentru Republica Moldova și trebuie să-i dăm aprecierea cuvenită. Asupra acestui moment am muncit foarte mult împreună cu colegii de la Ministerul Afacerilor Externe pe parcursul întregii perioade de aflare la guvernare.
Faptul că doamna cancelar vine în Republica Moldova este și o apreciere a tot ceea ce am făcut noi în această perioadă de timp. Eu o iau și ca o apreciere a societății noastre.
Aștept ca în cadrul vizitei, dincolo de discuțiile pe care urmează să le avem, dânsa să transmită un mesaj forte clar pentru întreaga societate, care dincolo de așteptările pe care le avem noi vis-a-vis de apropierea de Uniunea Europeană, este probabil un mesaj necesar pentru ca să înțelegem că trebuie să fim consolidați. Dumneaei vine din fosta Republică Democrată Germană, cunoaște foarte bine ce înseamnă o societate care a fost divizată și ulterior reunificată. Tare sper ca mesajul domniei sale va fi auzit și înțeles de cei care au capacitatea și posibilitatea să contribuie la consolidarea societății noastre. Și suntem în plină pregătire.”
Europa Liberă: Investițiile germane pentru economia R. Moldova contează. Deocamdată nu sunt atât de multe. Odată cu efectuarea acestei vizite a cancelarului german credeți că ar putea să sporească numărul investițiilor germane în Moldova?
Vlad Filat: ,,Investițiile germane în economia națională sunt foarte importante, eu nu o să mă refer doar la ponderea acestor investiții. O să vorbesc în mod special despre calitatea acestor investiții – este vorba de companii de referință. Este vorba și de modul în care activează aceste companii, sunt exemplare.”
Europa Liberă: Dar puține.
Vlad Filat: ,,Sunt unele foarte relevante. În cadrul vizitei doamnei cancelar vom avea și o discuție cu reprezentanții acestor investitori în Republica Moldova. Dumneaei va veni și cu oameni de afaceri, va veni și cu conducătorii instituțiilor care au investit sau care doresc să investească. Și cu certitudine acest mesaj politic puternic, pe care urmează să-l transmită dumneaei în urma acestei vizite, cu siguranță va servi un argument în plus pentru potențialii investitori germani de a veni în Republica Moldova să investească.”
Europa Liberă: Și partea germană a zis că veți discuta și pe marginea subiectului transnistrean. Să înțelegem că la aceste discuții ar putea fi invitat și liderul de la Tiraspol?
Vlad Filat: ,,Nu am ajuns să discutăm la acest capitol, dar până în prezent, în calitatea mea de prim-ministru nu am avut nici o întâlnire în cadrul căreia să nu fi discutat problema reglementării conflictului transnistrean. Este o problemă vitală pentru noi pentru a fi rezolvată.
Este evident că vom discuta în cadrul vizitei și procesul de reglementare a conflictului transnistrean, dar să nu uităm că anume implicarea directă a cancelarului Republicii Federale Germane a fost determinant în relansarea procesului de negocieri în formatul 5+2. Și nu doar relansarea negocierilor, dar și pași concreți în acest sens. Implicarea doamnei cancelar, vreau să accentuez a fost și rămâne a fi determinant în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Ar fi bine, ar fi mai puțin bine dacă ar veni și cineva de la Tiraspol? Sau chiar liderul de acolo?
Vlad Filat: ,,Urmează să vedem.”
Europa Liberă: Opinia celui de al doilea invitat al ediţiei, primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Ce împiedică apropierea politică a celor două maluri ale Nistrului? Şi ce poate aduce nou în reglementarea transnistreană vizita la Chişinău a cancelarului german Angela Merkel? Invitaţii ediţiei de astăzi sunt fostul emisar al Uniunii Europene în Moldova şi negociator pentru Transnistria, Kalman Mizsei, şi premierul moldovean Vlad Filat.
***
Europa Liberă: De ce schimbările politice de la Tiraspol nu aduc şi schimbări în procesul reglementării politice a conflictului transnistrean şi ce ar putea să facă mai mult guvernul de la Chişinău şi Uniunea Europeană pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului? Întrebări pe care Valentina Ursu i le-a adresat invitatului nostru de astăzi, fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Moldova şi negociator pentru Transnistria, Kalman Mizsei.
Kalman MizseiCeea ce este pozitiv este că în Transnistria există acum o abordare mult mai modernă şi mai deschisă faţă de Moldova. Însă există câţiva factori ce împiedică schimbările. Unul dintre aceştia este viziunea rusă care rămâne ancorată în memorandumul Kozak şi care nu poate fi baza vreunei reglementări pozitive a conflictului transnistrean. Dintre ceilalţi factori aş mai menţiona doi.
În primul rând, Uniunea Europeană trebuie să investească mai multă energie politică în reglementare. Şi asta chiar dacă se fac multe lucruri salutabile şi domnul ambasador Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei permanente a UE la Chişinău, face realmente lucruri fantastice pentru a se păşi spre un climat politic mai bun şi, de asemenea, sunt mai multe ajutoare financiare ale Uniunii Europene direcţionate spre Transnistria, ceea ce este important şi am sprijinit mereu această idee. În al doilea rând, Europa este ocupată cu propriile probleme şi provocări. Din cauză că suntem un experiment istoric absolut nou, uneori suntem tentaţi să ne ocupăm mai mult de provocările interne, decât de cele externe.”
Europa Liberă: Am auzit declaraţii făcute de noii lideri de la Tiraspol cum că Transnistria nu renunţă la procesul de recunoaştere a independenţei. Şi asta în timp ce se încercă identificarea unei soluţii pentru rezolvarea conflictului transnistrean. De ce Tiraspolul nu renunţă la declaraţii de acest gen?
Kalman Mizsei: „Eu nu le-aş da atâta însemnătate. Sigur că orice conducere a oricărui teritoriu îşi doreşte mai multă autonomie şi ca formă extremă a acesteia independenţa, aceasta este posibil. Deci, eu nu aş vrea să le dau atâta greutate.
Dar eu văd şi alte obstacole în afară de atitudinea politică a Rusiei şi insuficienta investiţie politică a Uniunii Europene. Şi asta ar fi în al treilea rând. Guvernul R. Moldova nu are încă o înţelegere suficient de profundă privind modul în care acesta trebuie să se deschidă spre Transnistria. Moldova trebuie să fie atractivă pentru regiunea transnistreană.
Ştim că politica promovată de primul ministru este un factor foarte pozitiv, dar ea încă nu este reflectată suficient în activitatea grupurilor de lucru sau chiar a cercurilor de conduce moldovene pentru a face această imagine mai atractivă.
Factorul etnic aici iarăşi joacă un rol. Chiar dacă Moldova nu vrea să se unească cu România, ea nu manifestă îndeajuns o atitudine binevoitoare faţă de transnistreni, unde elitele sunt predominant ruseşti. Deci ei trebuie să se simtă realmente confortabil cu faptul că, în timp ce Moldova urmează calea integrării europene, aceasta nu presupune o atitudine anti-rusească. Aş mai adăuga ceva.
Moldova şi-a ales direcţia bine şi avansează foarte eficient pe calea integrării europene, inclusiv cu acordul de comerţ liber şi cel de liberalizare a vizelor. Şi diplomaţia moldoveană face lucruri fantastice în acest domeniu, dar asta durează pentru că, înainte de toate, Europa se mişcă încet din cauza birocraţiei. Există şi îngrijorări legitime în ceea ce priveşte liberalizarea vizelor, precum şi chestiuni tehnice pe care Moldova nu le va putea rezolva anul acesta şi va trebui să lucreze la ele şi anul viitor.
Durează, dar atmosfera este foarte pozitivă şi odată ce regimul liberalizat de vize şi acordul de comerţ liber vor intra în vigoare pentru Moldova, locuitorii Transnistriei vor deveni mai motivaţi să ceară paşapoarte moldoveneşti, iar firmele transnistrene vor dori să capete acces la cea mai mare piaţă din lume. Ne mişcăm către o integrare mai adâncă cu UE, atrăgând în felul acesta Transnistria către Moldova, dar este un proces lent, în calea căruia mai există obstacole formidabile.
Când vorbim despre comerţul liber, cred că va intra în vigoare până la sfârşitul anului 2013, aducând investiţii mari în Republica Moldova, dar acest lucru va luat timp. Regimul fără vize va avea un efect mult mai imediat, dar va trece mult timp ca să se ajungă la acest regim, cred că vor mai trece cel puţin 2 ani.”
Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat în vizită cancelarul german Angela Merkel. De ce ar avea Germania un interes strategic privind apropierea în continuare a Republicii Moldova de UE?
Când vorbim despre reformele interne din Moldova, cred că Europa ar trebui să-i ceară mai mult. Din cauza că Moldova este sub anumite aspecte ţara estică ce avansează cel mai bine, oficialii de la Bruxelles şi liderii ţărilor membre ale UE sunt prea îngăduitori cu ea.
Acum este momentul ca Europa să ceară reforme radicale în economie şi în administrarea statului care să ducă la mai multă eficienţă şi mai puţină corupţie.
Este momentul ca politicienii moldoveni să folosească cei aproximativ doi ani de până la alegeri ca să aplice aceste reforme şi să-şi mărească popularitatea în urma acestor reforme. Desigur, la început reformele sunt dureroase, merg împotriva unor interese. Dar dacă sunt realizate în această toamnă, mai există destul timp ca să aducă roade până la alegeri. Nu este timp de pierdut.
Sunt uneori critic cu europenii pentru că birocraţii de la Bruxelles promovează numai un fel de reforme pe care le consideră importante pentru UE şi deseori nu înţeleg foarte bine ce fel de reforme economice anume sunt necesare pentru Moldova, care reforme anume vor face statul mai eficient.
În fine, şi cred că este un lucru pe care premierul şi preşedintele i-l vor spune lui Angela Merkel, Europa trebuie să accelereze procesul liberalizării vizelor şi comerţului. Ambele procese decurg bine datorită diplomaţiei moldovene, dar nu trebuie pierdut momentul oportun ca ambele părţi să accepte liberalizarea imediat ce este tehnic posibil. Sunt sigur că Angelei Merkel i se va cere să rămână o forţă pozitivă în acest sens.”
Europa Liberă: Vicepremierul rus şi reprezentant special pentru regiunea transnistreană Dmitri Rogozin spunea că „atâta timp cât Chişinăul se pregăteşte de unirea cu România, nu poate fi vorba de reglementarea conflictului transnistrean”. Ce trebuie să înţeleagă autorităţile moldovene?
În aceiaşi intervenţie el a lăudat Gagauzia pentru credinţa sa pravoslavnică. Si am auzit asta si la Moscova, de la importanţi oficiali de la Gazprom cind eram inalt reprezentat al Uniunii Europene, ca şi cum Moldova ar fi o ţară catolică şi numai Transnistria şi Găgăuzia ar fi ortodoxe. E o neintelegere completa a situaţiei. Am ironizat aceasta declaratie a domnului Rogozin. Moldova nu e numai ortodoxă, dar o mare parte a acestor ortodocşi apartin de fapt Patriarhiei Moscovei.
E interesant cum sunt lucrurile mistificate din raţiuni politice. Si tocmai aceste lucruri arată cit de dificil va fi sa se găseasca o soluţie problemei transnistrene, pentru ca aceasta tara, in aceste doua chestiuni esenţiale este mult mai unita, inclusiv în Transnistria. Si asta trezeste întrebări despre cum va acţiona Rusia şi cum îşi va schimba atitudinea faţă de chestiune pentru chiar a găsi soluţia...
Europa Liberă: Admiteti ca cineva undeva in exterior pune la cale federalizarea Republicii Moldova?
Kalman Mizsei: În anii in care am fost reprezentant al Uniunii Europene nu am obosit să spun ca acest cuvint "federalizare" nu are nici un înţeles. Un analist politic spunea că nu e vorba (in Moldova) de o federalizare asa cum este in Federaţia Rusă, pentru ca atunci ar fi Ok şi să nu uitam ca Spania este o tara unitară, dar acorda o foarte larga autonomie regiunilor ei. De aceea spun ca acest cuvint nu inseamna nimic.
Ceea ce este important este sa lamurim foarte clar că, spre deosebire de planul Kozak, Moldovei i-ar place sau ar trebui să ofere cît mai multe drepturi regiunii Transnistrene, fără a pune în pericol integritatea statului. Nu trebuie sa fie un stat unitar. Dar trebuie sa fie o singura armata, un singur sistem legal - cu doar mici diferente -, un singur sistem vamal, acestea trebuie sa fie unitare, aceleasi, dar in rest trebuie sa se accepte acordarea unei autonomii cit mai largi regiunii şi simbolismul ideii de unitate naţionala sau de federaţie nu trebuie sa joace un rol important.
In negocieri nu va avea un astfel de rol, caci partile stiu despre ce vorbesc, dar este important ca organizaţiile neguvernamentale şi politicienii din Transnistria care, pentru că s-au obişnuit să fie izolaţi, au idei foarte simpliste despre ce este important pentru ei. Atît pentru Chisinau cît şi pentru Tiraspol nu cuvîntul "federalizare" trebuie să conteze, ci conţinutul: distribuţia puterilor între autorităţile centrale şi locale, şi regiuni.
Si, din această perspectivă o lege buna a descentralizării in Moldova ar fi importantă, pentru că ar arăta că guvernului central nu îi este frică să renunţe la control. Vedeţi, aici este un paradox : cu cît un guvern central este mai speriat să ofere autoritate regiunilor, cu atit introduce mai multe reglementari şi cu atit mai greu este sa guvernezi ţara şi se oferă mult mai mult spaţiu pentru apariţia corupţiei.
Asa că trebuie să fie o initiativă puternică să se reducă puterea centrală, să se ofere mai multe puteri autoritţilor locale din regiunea transnistreană, intr-o înţelegere acceptată, dar să se ia în seama păstrarea acelor atributii esenţiale care tin ţara laolaltă.
Europa Liberă: Premierul Vlad Filat declara ca „pe mulţi din interior şi din exterior îi deranjează parcursul de succes şi perspectivele Republicii Moldova”. Sa existe chiar atat de multi rauvoitori ai statului Republica Moldova?
Cine este prieten al Moldovei trebuie să acţioneze pentru întărirea statalităţii sale şi să ia în seama componenta ei specială socială, care are două limbi majore de comunicare - şi sigur că primordială este limba romana, asta nu se pune sub semnul îndoielii, aceasta este limba de stat, dar un rol mai mare pentru limba rusă ar trebui să fie o componenta importantă a structurii acestei naţiuni.
O mare parte a populaţiei minoritare ruse foloseşte în primul rind limba rusă pentru comunicare, dar pe de altă parte ţări ca Rusia ar trebui să-i încurajeze pe vorbitorii de limba rusă să devină buni cetăţeni ai Moldovei, să înveţe limba de stat - asa cum foarte corect a cerut preşedintele (Timofte) - aşa că, da, sunt forţe care divizează ţara şi ceea ce face domnul Şelin este o provocare pentru statul moldovenesc, pare-se, poate nu prin intenţii şi sigur că există forţe interne şi externe care nu sunt in favoarea Moldovei.
Eu vin dintr-o ţară unde nimeni nu pune la îndoială statalitatea şi pot să înţeleg diferenţa care este în a sta într-o ţară în care cei din afară exprima în mod constant opinii dubioase despre identitatea si statalitatea Moldovei. De obicei se spune ca susţin integritatea ţării, dar dacă te uiţi la subtextul declaraţiilor lor, nu mai e aşa de limpede.
Europa Liberă: opinia fostului emisar al Uniunii Europene la Chişinău şi la negocierile pentru Transnistria, Kalman Mizsei.
***
Despre semnificaţiile vizitei la Chişinău a cancelarului Germaniei Anghela Merkel, care este prima vizită de acest fel întreprinsă într-una din ţările programului Parteneriatului Est-European, Valentina Ursu a discutat în ajun şi cu primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat.
Europa Liberă: Am reținut că pentru Germania ar fi un interes strategic privind apropierea în continuare a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. De ce Berlinul să-și asume un asemenea angajament?
Faptul că doamna cancelar vine în Republica Moldova este și o apreciere a tot ceea ce am făcut noi în această perioadă de timp. Eu o iau și ca o apreciere a societății noastre.
Aștept ca în cadrul vizitei, dincolo de discuțiile pe care urmează să le avem, dânsa să transmită un mesaj forte clar pentru întreaga societate, care dincolo de așteptările pe care le avem noi vis-a-vis de apropierea de Uniunea Europeană, este probabil un mesaj necesar pentru ca să înțelegem că trebuie să fim consolidați. Dumneaei vine din fosta Republică Democrată Germană, cunoaște foarte bine ce înseamnă o societate care a fost divizată și ulterior reunificată. Tare sper ca mesajul domniei sale va fi auzit și înțeles de cei care au capacitatea și posibilitatea să contribuie la consolidarea societății noastre. Și suntem în plină pregătire.”
Europa Liberă: Investițiile germane pentru economia R. Moldova contează. Deocamdată nu sunt atât de multe. Odată cu efectuarea acestei vizite a cancelarului german credeți că ar putea să sporească numărul investițiilor germane în Moldova?
Vlad Filat: ,,Investițiile germane în economia națională sunt foarte importante, eu nu o să mă refer doar la ponderea acestor investiții. O să vorbesc în mod special despre calitatea acestor investiții – este vorba de companii de referință. Este vorba și de modul în care activează aceste companii, sunt exemplare.”
Europa Liberă: Dar puține.
Vlad Filat: ,,Sunt unele foarte relevante. În cadrul vizitei doamnei cancelar vom avea și o discuție cu reprezentanții acestor investitori în Republica Moldova. Dumneaei va veni și cu oameni de afaceri, va veni și cu conducătorii instituțiilor care au investit sau care doresc să investească. Și cu certitudine acest mesaj politic puternic, pe care urmează să-l transmită dumneaei în urma acestei vizite, cu siguranță va servi un argument în plus pentru potențialii investitori germani de a veni în Republica Moldova să investească.”
Europa Liberă: Și partea germană a zis că veți discuta și pe marginea subiectului transnistrean. Să înțelegem că la aceste discuții ar putea fi invitat și liderul de la Tiraspol?
Vlad Filat: ,,Nu am ajuns să discutăm la acest capitol, dar până în prezent, în calitatea mea de prim-ministru nu am avut nici o întâlnire în cadrul căreia să nu fi discutat problema reglementării conflictului transnistrean. Este o problemă vitală pentru noi pentru a fi rezolvată.
Este evident că vom discuta în cadrul vizitei și procesul de reglementare a conflictului transnistrean, dar să nu uităm că anume implicarea directă a cancelarului Republicii Federale Germane a fost determinant în relansarea procesului de negocieri în formatul 5+2. Și nu doar relansarea negocierilor, dar și pași concreți în acest sens. Implicarea doamnei cancelar, vreau să accentuez a fost și rămâne a fi determinant în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Ar fi bine, ar fi mai puțin bine dacă ar veni și cineva de la Tiraspol? Sau chiar liderul de acolo?
Vlad Filat: ,,Urmează să vedem.”
Europa Liberă: Opinia celui de al doilea invitat al ediţiei, primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.