Linkuri accesibilitate

Optimizarea reţelei de instituţii şcolare este un proces continuu


Valentin Crudu: „problemele ţin de desfăşurarea evaluărilor pe treptele de şcolaritate gimnaziu şi liceu, inclusiv examenele de absolvire.”


În trei zile, începe un nou an de învăţământ, în plin proces de reformă, inclusiv schimbări la vârful echipei ministeriale în Educaţie. Cu ce aşteptări şi cât de justificate? Va deveni educaţia de mai bună calitate? Cum se împacă, în acest sens, priorităţile cu posibilităţile şi mentalităţile? Vom discuta în această dimineaţă cu domnul Valentin Crudu, şeful Direcţiei învăţământ preşcolar, primar şi secundar general al Ministerului Educaţiei.

Europa Liberă: Sărbătorim astăzi Limba Română, dar e şi ajun de an şcolar, aşa că vom începe discuţia întrebându-vă ce explicaţie aveţi şi, eventual, soluţii pentru felul, dezastruos pe alocuri, cum vorbesc şi scriu unii elevi limba română, chiar şi dintre cei cu reuşită şcolară destul de înaltă la această materie?

Valentin Crudu: „Într-adevăr, cu mare regret spun eu, constatăm că la diferite trepte de şcolarizare unii copii au anumite probleme în ceea ce priveşte studierea gramaticii şi cunoaşterea ei.

Pe alocuri avem copii care foarte puţin citesc şi au şi o exprimare defectuoasă, dacă e să vorbim în general. Dacă vorbim concret, inclusiv pe limbi de instruire, o să vorbesc despre alolingvi care studiază limba română ca disciplină obligatorie în planul cadru, au şi examene de absolvire la treapta de gimnaziu şi treapta de liceu, şi, cunoaşteţi şi dumneavoastră, că pe alocuri atunci când îl întrebi ceva şi îl rogi să se exprime în română, el o face cam defectuos. Ori de câte ori încercăm să-i motivăm pe ei să vorbească, o fac cu multă-multă dificultate.

Dar, indiferent de asta, avem şi exemple foarte multe pozitive, inclusiv acele olimpiade naţionale pe care le desfăşurăm pe această disciplină. Şi vreau să vă spun că rămân uimit, participând an de an, de modul cum vorbesc copii noştri, de modul cum se exprimă, cum cunosc operele literare. Adică, nu putem să spunem că este o situaţia chiar-chiar dezastruoasă. Dar recunoaştem că pe alocuri aven încă foarte multe lucruri de făcut astfel ca să putem să avem rezultatele pe care ni le dorim.”

Europa Liberă: Noutatea absolută a acestui an este că-l vom începe cu mai puţini pensionari, urmare a unei modificări legislative care a dezlegat mâinile directorilor de instituţii să-i concedieze pe pensionarii pe care îi pot înlocui cu specialişti tineri. La câţi pensionari renunţaţi în acest an?

Valentin Crudu:
„Noi nu avem o cifră exactă. Cert este că în învăţământul preuniversitar, din 40 de mii de angajaţi, a şasea parte erau pensionari – asta ne spun statisticile. Şi, prin modificarea articolului 301, cu punctul C, unde se spune că la atingerea vârstei de pensie se încetează raporturile de muncă, este de înţeles că o bună parte din pensionari vor avea ordine de concediere. Dar asta nu înseamnă că acolo unde nu avem cu cine îi înlocui, sau când avem suficiente ore, sau avem nevoie de ei ca să fie încă în câmpul muncii, angajatorii, în cazul dat este vorba despre directorii de instituţii, nu au dreptul să o facă.”

Europa Liberă: Dar de ce, dle Crudu, această modificare? V-au creat pensionarii probleme sau nu vor să se dea la o parte atunci când vine tânărul şi vrea să muncească?

Valentin Crudu:
„Vreau să vă zic că pensionarul are statut de cadru didactic. Pe alocuri, ei fac faţă, sunt implicaţi în viaţa activă a satului şi a comunităţii în general, sunt cei care îi ghidează pe tinerii care fac primii paşi în pedagogie. Dar avem şi situaţii inverse: avem instituţii de învăţământ unde 85-90% din corpul didactic era cu vârstă pensionară şi nu aveam posibilitate să-i încadrăm în câmpul muncii pe tinerii absolvenţi ai facultăţilor pedagogice. Vreau să vă zic că avem chiar cazuri concrete când părinţii, elevii solicitau totuşi să vină tineri în faţă copiilor lor, în calitate de diriginţi de clasă. Şi mai sunt şi alte detalii…”

Europa Liberă: Dar nu credeţi că performanţa educaţională în loc să crească, ar putea dimpotrivă să scadă în urma acestei măsuri, dat fiind faptul că universităţile pedagogice au ajuns să înscrie la studii tineri cu reuşita şcolară nu tocmai cea mai înaltă. Altfel spus, de ce să preferi un tânăr unui bătrân, dacă cel din urmă ar putea fi mai bun?

Valentin Crudu:
„În ultima perioadă totuşi există o tendinţă pozitivă, ca tinerii absolvenţi ai liceelor totuşi să meargă la universităţi, şi nu merg în masă cu „5” şi „6”, cum au făcut-o cândva. Dar dacă e să vorbim despre performanţă, vreau să vă zic că nu este vorba despre eliberarea în masă a pensionarilor, aşa cum încearcă cineva să facă capital mediatic pe aceasta.

O să vedem, o să încercăm să punem accentul pe profesionalism, o să încercăm ca acolo unde e posibil, pensionarii totuşi să rămână să activeze în câmpul muncii. Deoarece este nevoie de ei pe alocuri în şcoală şi nu cred că este bine să le spunem într-o singură secundă: nu mai avem nevoie de voi şi dv. nu faceţi faţă. Dacă e să vorbim despre tineri specialişti, vreau să vă spun că în şcoală totuşi mai activează şi pedagogi care nu sunt de vârstă pensionară, au experienţă şi ar putea să ajute aceşti tineri la început de carieră.”

Europa Liberă: Dar credeţi în reuşita unui profesor de geografie, de exemplu, sau de istorie, care a muncit bunăoară 15 ani peste hotare şi acum vrea să revină în învăţământ? Credeţi că poate să-şi refacă forma?

Valentin Crudu: „Există şi astfel de situaţii. Dar în pedagogie nu există perioade când nu ai nevoie să te perfecţionezi, sau nu ai nevoie de studierea suplimentară a disciplinei. Totuşi, atunci când revin pedagogii noştri la baştină, revin în sistem, bineînţeles că suntem obligaţi să le acordăm o atenţie, o susţinere. Mai ales că avem şi anumite acte normative care îi obligă să-şi perfecţioneze măiestria pedagogică în fiecare an. Avem un nou regulament privind formarea continuă care îi obligă practic să facă acest lucru.”

Europa Liberă: O materie despre care vrem să vă întrebăm este religia. S-a făcut vreo evaluare a felului cum stau lucrurile cu această disciplină după doi ani de când a fost introdusă, chiar dacă opţional, dar nu tocmai spre bucuria ministerului, aşa cum ne amintim? Acum, ce arată cifrele, câţi copii studiază, cum?

Valentin Crudu: „Pentru anul curent de studiu, noi o să ştim puţin mai târziu câţi copii vor dori să studieze, pentru că cererile se depun în prima decadă a lui septembrie. Avem localităţi unde studiază copii suta de procente această disciplină, avem cadre didactice pregătite…”

Europa Liberă: Este adevărat că nu există curriculum? Cum evităm în acest caz riscul îndoctrinării copiilor?

Valentin Crudu: „Nu, nu este adevărat. Există curriculum, aprobat de către Ministerul Educaţiei şi Consiliul Naţional pentru curriculum. La moment nu există manuale pentru toate clasele 1-9, în schimb avem manuale pentru clasele primare, clasele 5 şi 6. De aceea eu consider că această disciplină va avea un efect asupra dezvoltării personalităţii copiilor, în cazul în care vom continua să-i acordăm atenţie.”

Europa Liberă: Optimizarea continuă sau deja s-a optimizat tot ce se putea optimiza. Ce rezultate avem până acum, sub aspect financiar în primul rând?

Valentin Crudu: „Optimizarea reţelei de instituţii şcolare este un proces continuu. Dar nu cred că este corect să spunem că a fost scopul ca să economisi. Eu aş reformula şi aş spune pentru a eficientiza cheltuielile în educaţie, astfel încât să avem bani nu doar pentru întreţinere şi salarii, ci şi pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, lucru care, cu mare părere de rău, în ultimii ani cu greu s-a făcut.

Există anumite studii care vorbesc că o instituţie devine eficientă şi din punct de vedere financiar atunci când în clase avem o medie de 25 de copii şi pe instituţie – de la 220-250 de copii. În cazul când sunt mai puţini copii, mai greu s-ar descurca unii conducători şi în contextul promovării unei noi metodologii de finanţare per elev, care începând cu 1 ianuarie 2013 se va extinde la nivel de ţară, sperăm că rezultatele vor veni.”

Europa Liberă: Legea egalităţii şanselor - se reflectă cumva această lege care a fost adoptată în programele şcolare?

Valentin Crudu: „Este foarte complicat să spunem că într-o anumite temă sau o anumită disciplină ea se reflectă vădit. Dar avem anumite teme în programele şcolare care reflectă acest subiect. Desigur, va trebui să facem o analiză a curricumului şcolar să vedem cum putem dezvolta anumite segmente inportante pentru anumite trepte de şcolarizare.”

Europa Liberă: Care sunt sarcinile de baza pe care vi le trasaţi pentru acest an?

Valentin Crudu: „Ele sunt mai multe, dar ţinând cont de faptul că avem un curriculum şcolar modernizat şi pus în aplicare începând cu anul 2010, sarcina principală este totuşi să vedem cum acest curriculum se aplică la nivelul unităţilor de învăţământ. Am făcut deja multe evaluări şi am văzut că există anumite probleme pe alocuri în ceea ce priveşte implementarea calitativă. Aceasta ne interesează cel mai mult.

Anumite probleme ţin de desfăşurarea evaluărilor pe treptele de şcolaritate gimnaziu şi liceu, inclusiv examenele de absolvire care ne interesează foarte mult. Şi bineînţeles că puterea în aplicare a legii 91 care ne obligă să efectuăm modificări la gestionarea corectă a resurselor financiare, trecerea din subordinea nivelului I la nivelul II a unităţilor de învăţământ şi bineînţeles sporirea eficienţei în activitatea cadrelor didactice.”

Europa Liberă: Dle Crudu, mulţumim.
XS
SM
MD
LG