Linkuri accesibilitate

În timpul vizitei lui Merkel, nu s-a vorbit delor despre relaţia Moldovei cu România (22)


Românii trebuie să se dezintoxice intensiv de zgura acestei veri politice. (Evenimentul zilei)



O corespondenţă de la Chişinău, semnata de Mariana Nebesnea, pune cap la cap în revista „22" mai multe aspecte legate de vizita în capitala Moldovei a cancelarului german Angela Merkel, clasata la fel de importanta ca aceea de anul trecut, a vicepresedintelui american Joe Biden. In opinia autoarei, cel mai improtant subiect a fost dosarul transnistrean, in care converg de fapt celelalte doua mesaje transmise de Merkel : Moldova a facut progrese în domeniul reformelor şi are perspectivă europeană; in consecinta, Germania este dispusa sa sprijine, inclusiv financiar, procesul de continuare a reformelor iniţiate de alianţa de guvernare de la Chişinău. Despre Transnistria, declaratiile lui Merkel s-au mentinut prudente, dar in Republica Moldova s-a comentat mult, dupa publicarea Planului de reglementare a problemei transnistrene, document ce poartă antetul preşedinţiei irlandeze a OSCE şi semnătura şefului diplomaţiei de la Tiraspol, Nina Ştanschi. Planul testeaza de fapt reactiile la ceea ce ar accepta Rusia ca varianta de federalizare, scrie Mariana Nebesnea, pentru care, cităm: „contextele intern, moldo-transnistrean, și cel internațional sunt favorabile. Dacă se vor evita capcanele recursului superficial la istorie, se vor putea înregistra progrese”. Articolul observa ca în timpul vizitei lui Merkel, nu s-a vorbit delor despre relaţia Moldovei cu România. Pe de o parte, dupa demiterea fostului ministru de externe democrat-liberal Teodor Baconschi, interesul Bucurestiului pentru Chişinău a scazut rapid, explica autoarea, pe de alta, criza politica din Romania si imaginea deteriorata a tarii i-au indemnat pe liderii moldoveni sa ia distanta.

Intr-un comentariu publicat de „România liberă", Tom Gallagher reaminteste cum s-a pozitionat Germania fata de derapajele României de la democratie. Germania a ales sa ignore jignirile aduse de premierul Victor Ponta si de preşedintele interimar Crin Antonescu. Gallagher insista ca Occidentul si-a reafirmat sprijinul pentru România numai dupa ce a primit, prin decizia Curtii Constitutionale de la Bucureşti, semnalul respectarii, la limita, a principiilor statului de drept.

Revenirea preşedintelui Traian Băsescu la Cotroceni reechilibreaza intrucatva lucrurile, dar nu poate promite evolutii line. Sorin Ionita scrie în „Evenimentul zilei" ca inclusiv din partea Partidului Democrat Liberal pandesc primejdii. Acolo s-ar gasi destui baroni care s-au bucurat ca la justitie a ajuns Mona Pivniceru. S-ar fi bucurat, spune comentatorul, si mai tare daca Basescu nu se intorcea azi la Cotroceni si Pivniceru apuca sa-i schimbe pe actualii procurori generali, intransigenti, cu oameni mai de inteles, care sa tina partea demnitarilor cu dosare penale, din orice partid ar fi ei.

Tot in „Evenimentul zilei", Senastian Lăzăroiu ii indeamna pe români sa se dezintoxice intensiv de zgura acestei veri politice: sa nu se mai uite la televiziunile de stiri, sa evite subiectele politice in familie si cu prietenii. Cat se mai poate, pentru ca, spune el, dupa 5 septembrie va incepe de fapt campania electorala pentru alegerile parlamentare din decembrie.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG