Linkuri accesibilitate

21 de ani de independență și realitățile lor economice


Iurie Gotișan: „o transformare de structură, bazată preponderent pe consum, a pus sub semnul întrebării dezvoltarea economică a Moldovei.”


Expertul economic Iurie Gotișan răspunde întrebărilor Valentinei Ursu despre situația economică a Moldovei la aniversarea independenței.

Iurie Gotisan: „Pe durata celor 21 de ani de independenţă cred eu am avut parte, atît de urcuşuri, cît şi de coborîşuri, ultimele chiar ar prima poate. În primii ani de independenţă Moldova a traversat o etapă complexă de tranziție la economia de piață, care a fost însoțită de o criză profundă care aproape 10 ani, perioadă în care PIB-ul per capita s-a redus de trei ori.

Vă amintiţi bine perioada cînd munca salariaţilor din majoritatea ramurilor economiei era remunerată cu mărfuri şi produse, cînd populaţia din mediul rural avea curent electric doar 2-3 ore, cînd inflaţia ajunsese la un nivel de 3 cifre, cînd mediul de afaceri activa în condiţii sălbatice de joc s.a.m.d. Bine, în situaţii similare erau practic toate statele ex-sovietice, în comparaţie cu Ţările Baltice, care erau mult mai integrate in fosta URSS din punct de vedere economic, Moldova nu a reuşit să exploateze independenţa politică şi pe tărîm economic, iar pendularea între Est şi Vest a ştirbit din tempoul sau viteza transformărilor şi reformelor.”

Europa Libera: Totuşi, în acesti 21 de ani de independenta, a reuşit Moldova să înregistreze şi succese, fie ele şi modeste?

Iurie Gotisan:
„Am putea să ne lăudăm cu o moneda naţională stabilă, cu un sistem bancar stabil şi consolidat. Sigur că băncile noastre nu sunt atât de generoase spre creditare, însă potrivit mai multor indicatori ce evaluează sănătatea sectorului bancar, aceasta este destul de stabilă.

În aceşti ani Moldova a mai trecut printr-o transformare structurală de amploare. Ponderea agriculturii în PIB a scăzut de cca patru ori, cea a industriei de două ori, în sunt de fapt şi sectoarele cu cea mai mică contribuţie la creşterea economică. Sectorul serviciilor însă a cunoscut o expansiune de peste două ori.

Însă toate acestea au generat după sine costuri sociale imense, când o bună parte a populaţiei a rămas fără locuri de muncă şi în consecinţă luând chiar calea emigrării. Bineînţeles că emigranţii au contribuit prin veniturile remise acasă la dinamica sau evoluţia sectorului de servicii şi a economiei în general. Însă o astfel de transformare de structură, bazată preponderent pe consum, a pus sub semnul întrebării dezvoltarea economică a Moldovei, aspect despre care mult se discută în ultima vreme.

Or statistica ne oferă cifre, comparabile, mai mult sau mai puţin bune însă dezvoltarea lasă de dorit, inclusiv polarizarea economică imensă între urban şi rural.”

Europa Libera: Vorbind despre opțiunile integraționiste ale Republicii Moldova, credeti că integrarea economică aprofundată și cuprinzătoare cu UE va avea un impact asupra economiei nationale?

Iurie Gotisan:
„Eforturile de integrare europeană, inclusiv economico-comerciale sunt indiscutabile, mă refer aici la preferinţele comerciale oferite de UE în aceşti ani, sau la acordul de comerţ liber care se negociază actualmente. De fapt, Moldova este practic sută la sută dependentă de factorii externi, fapt pentru care valoarea comerţului extern este echivalentă cu Produsul Intern Brut al ţării.

Totuşi, în pofida eforturile de integrare europeană avem un sector productiv, care să ţină pasul cu cererea internă, fapt pentru care importurile sunt net superioare exporturilor. Pentru că valoarea adăugată a mărfurilor şi produselor noastre este inferioară, sau uneori net inferioară, faţă de ceea ce produc economiile din zonă, nemaivorbind de cele din Uniunea Europeană.

Nu putem concura spre exemplu cu Germania, care produce maşini şi utilaje de ultimă generaţie, când noi exportăm sucuri şi roşii. Şi pentru că investiţiile străine nu ne prea dau buzna în ţară, dar asta pe motive obiective.

Pentru că nivelul corupţiei este prea din cale afară, avem o justiţie părtinitoare, instabilitate politică sau jocuri politice, zona transnistreană care deseori ne joacă festa. Toate astea luate la un loc, volens-nolens, alungă investitorii din ţară, fapt pentru care ne face deseori să avem calificativul de cea mai săracă ţară din Europa.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG