Istoricii şi sociologii sunt sceptici că sondajul făcut public la Chişinău de Centrul Român de Studii şi Strategii ar prezenta realitatea, scrie Andrei Rizescu în „Adevărul”. Studiul a arătat că peste 80% din locuitorii României vor unirea cu Basarabia, dar Andrei Rizescu aminteşte, între altele, că „în 2006, ziariştii de la publicaţia Bucureştiană „Cotidianul“ au calculat că în primii cinci ani după ce România şi Basarabia „ar fuziona“ ar fi necesare 30-35 de miliarde de euro. Ministrul român de Finanţe de la acea vreme, Sebastian Vladescu, susţinea că Bucureştiul nu-şi poate permite aceste cheltuieli”, mai arată autorul de la „Adevărul”.
Tot în „Adevărul”, istoricul Igor Caşu explică de ce în Basarabia tradiţiile s-au păstrat nu mai rău decât în România, în ciuda unui regim comunist sovietic de ocupaţie opac la tot ce era naţional românesc. „Politica regimului sovietic era de a arăta că respectă tradiţiile naţionale, dacă acestea nu sunt prea prezente în spaţiul public şi se perpetuează mai mult ca nişte chestii exotice. Era şi un fel de a sugera că moldovenii sunt stăpâni la ei acasă, în condiţiile în care posturile-cheie în politică şi economie erau deţinute în realitate de neromâni sau de moldoveni rusificaţi”, spune dl Caşu în articolul său. Tocmai astfel a fost posibil ca folclorul, muzica populară românească – numită doar „moldovenească“ – să renască. Au apărut o serie de ansambluri de muzică popular, printre care faimoşii Lăutarii. Apar şi staruri, ca Nicolae Sulac şi alţii, descrie situaţia Igor Caşu.
„Adevărul” nu a epuizat nici subiectul aşteptărilor legate de vizita la Chişinău a şefului guvernului celei mai mari puteri economice a Europei. Ion Preaşcă scrie că în timp ce oficialii speră că venirea Angelei Merkel va impulsiona investiţiile germane, experţii sunt mai rezervaţi: pentru aceasta e nevoie de un mediu de afaceri mai prielnic. În articol se trec în mai mulţi giganţii germani deja prezenţi în Republica Moldova, cum ar fi a treia ca mărime companie petrolieră Tirex-Petrol, cea mai mare companie pe segmentul retail Metro Cash & Carry, parte din gigantul german Metro, cel mai mare producător de zahăr Sudzucker-Moldova, ProCredit Bank, şi Knauf-Gips, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcţie.
Editorialistul Petru Bogatu caută în „Jurnal de Chişinău” explicaţii la ceea ce numeşte „radicalizarea ieşită din comun a unor minuscule formaţiuni ruseşti de factură extremistă într-un teritoriu unde etnicii ruşi constituie mai puţin de cinci la sută din totalul populaţiei”. Potrivit dlui Bogatu, la mijloc este mâna Kremlinului, care, pentru a da peste cap şansele de aderare la UE, a fabricat o puzderie de organizaţii turbulente care au menirea să profite de orice ocazie pentru a induce o stare de haos, confuzie şi nesiguranţă”.
„Cine la Chişinău se teme de Paul Goma?”, se întreabă editorialistul şi directorul publicaţiei „Timpul” Constantin Tănase. Lui Paul Goma, cunoscut scriitor şi militant anticomunist s-a născut în 1935 în satul Mana, județul Orhei, Basarabia, stabilit acum la Paris, Franţa, i s-a refuzat în câteva rînduri cetăţenia Republicii Moldova. Să condamni simbolurile şi crimele comunismului, dar să nu-i acorzi lui Paul Goma cetăţenia pe care a pierdut-o din cauza comunismului, înseamnă că în R. Moldova se întâmplă ceva extrem de grav”, apreciază între altele dl Tănase.
Tot în „Timpul”, Valentin Buda prezintă Rusia ca pe o „ţară despre care toată lumea civilizată știe că doar mimează democrația” şi care „confirmă cele mai sumbre teorii despre dictatura camuflată care anulează șansele populației celui mai mare stat din lume de a se apropia de normalitate”. Articolul vizează faptul şi contextul deciziei de condamnare la doi ani de detenție, pentru huliganism și… intoleranță religioasă, a membrelor formației „Pussy Riot”.
Şi o estimare curioasă din „Panorama”: gastarbeiterii Transnistriei muncesc în 118 ţări ale lunii, scrie ziarul, dând şi cifra remitenţelor - 81 mil USD în jumătate de an. Ziarul mai precizează că cel mai mult au transferat acasă gastarbeiterii transnistreni din Rusia – 86% la sută din totalul remitenţelor. Publicaţia menţionează că printre locurile de destinaţie ale emigranţilor economici transnistreni ar fi, între cele 118 ţări, state ca Guatemala, Ecuador, Columbia, Zambia ş.a.
