Linkuri accesibilitate

Ce efecte va avea vizita doamnei Merkel la Chişinău?


Angela Merkel la o conferință de presă în a doua zi a summitului Uniunii Europene, Bruxelles, iunie 2012.
Angela Merkel la o conferință de presă în a doua zi a summitului Uniunii Europene, Bruxelles, iunie 2012.

Punct şi de la capăt cu Vasile Botnaru, Dumitru Ciubaşenco şi Cornel Ciurea.




Vasile Botnaru: Doamnelor și domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, autorul și prezentatorul emisiunii Punct și de la capăt. Un bun amic de-al meu, care este pe cale să epuizeze rezerva de răbdare şi indulgenţă alocată pentru puterea postcomunistă de la Chişinău, îşi exprima dăunezi regretul că musafirii de talia doamnei de fier a Germaniei pot ajunge la Palatul Republicii doar pe drumul de la aeroport. Daca ar fi posibil să intre unul pe la Durleşti, bunăoară, altul pe la Strășeni, celălalt pe la Petricani, te pomeneşti că ar fi câștigat întreaga periferie a oraşului. Între timp este lustruită de fiecare dată doar direcţia estică şi asta contrar orientării geostrategice a Republicii Moldova, nota amicul meu caustic. Ei bine, ce alte efecte ar fi să producă vizita doamnei Angela Merkel la Chişinău? La această întrebare vom căuta răspuns împreună cu musafirii mei de astăzi.

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru
Aşadar, în studioul de la Chişinău al Europei Libere se află analistul, politologul și profesorul universitar Cornel Ciurea, și jurnalistul, comentatorul politic Dumitru Ciubaşenco. I-am invitat pentru pronosticuri pe marginea apropiatei vizite în Moldova a cancelarului german Angela Merkel.Domnule Ciurea, la ce efecte imediate şi pe termen lung ar trebui să ne aşteptăm după această vizită. Ce fel de cod cromatic ar trebui să i se atribuie?

Cornel Ciurea: „Eu cred că Republica Moldova este cam văduvită de prezența înalților demnitari europeni, lideri ai unor state importante din Uniunea Europeană și este, cred, în primul rând o vizită care are o conotație simbolică, e nevoie de prezența unui lider mare european, care vrea să spună că noi nu uităm de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar pe cine convinge asta?

Cornel Ciurea: „Nu trebuie să convingă. Este o vizită importantă și pentru Republica Moldova, pentru că astfel noi înțelegem că nu suntem chiar la marginea Europei, dar suntem oarecum băgați în seamă. Nu cred în faptul că vor fi puse pe tapet niște planuri mai mult sau mai puțin oculte despre o eventuală reglementare a conflictului transnistrean. Trebuie să acceptăm faptul că nu suntem chiar atât de insignifianți, și din când în când vom fi vizitați de oameni importanți fie din Europa, fie din America. Altminteri, dacă nu ar fi fost aceste vizite care se întâmplă ocazional, destul de rar, am fi avut impresia că suntem o țară minusculă, neimportantă și care este în totalitate ignorată de mai marii acestei lumi.”

Europa Liberă: Dar importanți pentru că suntem un teritoriu, un popor disputat?

Cornel Ciurea:
„Dintr-o perspectivă a realismului politic aș spune că valoarea Republicii Moldova nu este foarte mare. Deci, valoarea noastră rezidă în faptul că suntem la o intersecție de lumi și acum această regiune este destul de disputată, nu neapărat doar Republica Moldova, dar această regiune Europa de Est. Deci, valoarea noastră nu se datorează faptului că suntem cu stea în frunte, ci disputelor geopolitice care astăzi se desfășoară în această regiune.”

Europa Liberă: Domnule Ciubașenco, mulți demnitari de stat mereu sugerau că ar fi bine să beneficiem, să fim vițelușul cuminte, să sugem de la două surse.

Dumitru Ciubașenco: „Moldovenii în genere nu au prea mult cu vizitele demnitarilor străini. Iată un an și ceva a fost aici vice-președintele S.U.A. Joe Biden, și nimeni nu ține minte de ce a venit și pentru ce. Însuși faptul s-a reținut, că aici a fost Biden. Și tot așa, într-adevăr într-un mod simbolic va rămâne și acest mesaj: că la noi a fost Merkel. Ce a discutat, despre ce a vorbit? A fost și a fost, cum se spune „The medium is a message”. Deci, însuși mijlocul de comunicare este și mesajul. Da, a fost Merkel, a marcat acest teritoriu. Pentru cei din AIE va fi încă un prilej pentru PR și într-adevăr este un succes în primul rând pentru diplomația moldovenească că au convins-o să vină aici. Pentru Merkel, probabil, va fi așa un fel de inspecție, că vin diferite mesaje de aici. Și același domnul Scheubel timp de 3 ani a vorbit despre istoria de succes, acum spune că cei de la Chișinău nu au viziune, să contrapună aceste lucruri. Și probabil doamna Merkel ar dori să înțeleagă aici pe loc, totuși, ce se întâmplă, să se întâlnească și cu liderii de partid și cu businessman-ii germani, cu demnitarii de stat.”

Europa Liberă: Dar fiți de acord că, bunăoară imaginile Bush în Georgia au făcut ocolul lumii, și dacă Merkel s-ar mai întâmpla să scape un pahar cu șampanie, asta la sigur o să intre în toate CNN-urile și pe toate canalele de televiziune. Este o publicitate extraordinară pentru Republica Moldova, nu?

Dumitru Ciubașenco:
„Desigur că este. Doamna Merkel totuși este cea mai influentă doamnă politician din lume după toate sondajele, este lider al Germaniei și vine cu mulți ziariști, cu businessmani. Va fi mediatizat acest eveniment.”

Europa Liberă: Și atunci cui îi este adresat acest mesaj că moldovenii sunt prietenii Germaniei și Filat este omul de încredere al europenilor și al Germaniei în special. Cine este beneficiarul acestui mesaj și cine ar putea să-l valorifice? Cum credeți?

Dumitru Ciubașenco:
„Beneficiarul este Republica Moldova și poporul Republicii Moldova, însă ceea ce se face aici depinde nu de Merkel, dar de noi, de moldoveni, de Guvern, de guvernare în general. Dacă ei n-au viziune, cum spune un alt german, ce să faci?”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, dumneavoastră cum credeți, cine va valorifica la maxim acest mesaj sau această publicitate?

Cornel Ciurea
: „În interior, este clar că vizita doamnei Merkel reprezintă un succes al guvernării și în special al PLDM-ului care, cred, va reuși să exploateze această venire a înaltului demnitar. De fapt este o vizită care reconfirmă, încă o dată, orientarea noastră proeuropeană, în condițiile în care, după cum bine ați
Republica Moldova are de câștigat de pe urma acestei vizite la nivel simbolic. Asta înseamnă că Republica Moldova încă nu este scoasă din joc.

spus, ședem pe două scaune. Deci, orice vizită de acest gen întărește convingerea multor oameni că Republica Moldova cu adevărat se mișcă pe direcție europeană. Deși acest lucru nu este întru totul adevărat, având în vedere această multi-vectorialitate a politicii noastre externe. Deci, în primul rând voi spune că Republica Moldova are de câștigat de pe urma acestei vizite la nivel simbolic. Asta înseamnă că Republica Moldova încă nu este scoasă din joc, este prezentă în acest joc al apropierii de Uniunea Europeană și reconfirmă interesul Uniunii Europene și a statelor importante în primul rând pentru acest petic de pământ. Este poate și un mesaj adresat vecinului din est, pentru că orice vizită a unui demnitar important din Vest generează reacții dinspre est. Și cunoaștem că va urma și o vizită la Moscova. Deci, acest joc la două mese continuă și noi suntem întru totul angajați în acest joc.”

Europa Liberă: Eu am să încerc să vă adresez o întrebare directă, așa cum o adresează ascultătorii noștri. Totuși cât de autonomi suntem în luarea deciziilor de politică externă, în primul rând, dar și de politică internă autoritățile care sunt finanțate, care sunt creditate de occidentali?

Cornel Ciurea:
„Evident că nu suntem întru totul autonomi. Evident că depindem, dar depindem atât de Vest cât și de Est. Din Vest ne vin banii, vin anumite
Dinspre Est ne vin alte condiționări legate de energie, prezența armatei. Deci, nu suntem întru totul autonomi.

condiții, condiționalitatea celebră europeană: alinierea la standarde și noi nu putem să facem tot ce ne este pe plac. Dinspre Est ne vin alte condiționări legate de energie, prezența armatei. Deci, nu suntem întru totul autonomi. Autonomia noastră, dacă aș defini-o, este tocmai posibilitatea de a juca la două mese, de a sta pe două scaune.”

Europa Liberă: Deci tot ce rămâne din suveranitatea constituțională?

Cornel Ciurea: „Domnule Botnaru, în relațiile internaționale există o teză: nici măcar Statele Unite și Rusia nu sunt state independente și autonome pentru că depind de context. Noi fiind un stat mic depindem într-o măsură mai mare de contextul internațional, dar în limitele acestei autonomii a noastre avem o anumită marjă de manevră. Deci, de exemplu dacă vine doamna Merkel cu un plan de federalizare a Republicii Moldova liderii noștri ar putea să spună nu. Deci, nu ne poate fi impus cu de-a sila fără o anumită etapă de tatonare, fără o anumită etapă de pregătire, fără discuții publice un plan de federalizare. Deci, în aceste limite noi avem o marjă de manevră.”

Europa Liberă: Planul Kozac a fost respins de autoritățile de la Chișinău.

Cornel Ciurea: ,
,Exact.”

Europa Liberă: A avut curajul sau înțelepciunea să spună nu.

Dumitru Ciubașenco:
„Sub presiunea Occidentului.”

Europa Liberă: Dar ce a propus între timp? Putem într-adevăr să spunem nu, ca un copil alintat, dar nu la nesfârșit. Nu, domnul Ciubașenco?

Dumitru Ciubașenco:
„Și diplomații germani spun că ei n-au nici un așa plan miraculos care poate fi impus din străinătate și să rezolve problema. Însărcinatul cu afaceri, domnul Wilms, a spus în câteva interviuri că Chișinăul și Tiraspolul trebuie în primul rând să se înțeleagă între ei, dar ei nici nu discută al treilea pachet despre statut și reglementarea politică.”

Europa Liberă: Iarăși o întrebare directă de la radioascultătorii noștri: totuși Merkel și cu Putin se înțeleg peste capul Chișinăului în subiecte, nu neapărat legate de Transnistria, dar de soarta acestui petic de pământ. Multă lume, mulți lideri de opinie spun că schimburile comerciale sunt atât de importante între Germania și Rusia, încât interesele moldovenești ar putea fi lesne sacrificate? Domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Într-adevăr există o viziune promovată de anumiți comentatori politici că Rusia are un plan de federalizare pe care ar dori să-l impună Republicii Moldova prin intermediul unei a treia părți, și această a treia parte poate fi Germania. Deci, pentru ruși este important ca ideea de federalizare a Republicii Moldova să nu vină dinspre Rusia. Este o strategie veche. În 2002 au existat asemenea tentative similare. Din această cauză trebuie să fim prudenți, și să nu credem tuturor spuselor venite dinspre Occident.”

Europa Liberă: Darurile darnaie.

Cornel Ciurea:
„Exact. Dar nici prea multă neîncredere față de nemți nu putem să avem, pentru că este un stat cu politică proprie, care nu poate fi considerat, sub nici o formă nu este un satelit al Rusiei, este cel mai important stat din Uniunea Europeană și își are propria sa politică externă. Doar în condițiile în care vom ajunge o monedă de schimb, și nu cred că s-a întâmplat acest lucru, ar putea să existe asemenea jocuri. Dar nu cred că s-a produs pentru moment o reîmpărțire a acestui spațiu, mă refer la Europa de Est. Și din această cauză, cred, că în continuare jocurile nu sunt făcute și noi discutăm când îi avem în față pe germani, nimeni nu stă în spatele lor. Deci, cred în continuare în contradicțiile care există între Germania și Rusia fapt care, pe alocuri, ne poate chiar avantaja.”

Europa Liberă: Și atunci, cine pe cine îmblânzește? Pentru că iarăși se vorbea că Germania s-ar fi apucat să ducă această sarcină și această povară grea pentru ca rușii să devină importanți în configurarea securității europene.

Dumitru Ciubașenco:
„A fost această întâlnire între doamna Merkel și domnul Medvedev în iunie 2010 în reședința Meseberg. Ei au discutat despre o nouă arhitectură a securității europene și problema transnistreană era să fie așa un exemplu, că noi putem face ceva, putem să rezolvăm măcar o problemă considerată mai simplă. Însă în Rusia este alt președinte acum și noi nu știm ce crede domnul Putin despre înțelegerile predecesorului său cu doamna Merkel. Am auzit declarația domnului Putin la Seleger, unde el a spus că Rusia va recunoaște alegerea poporului transnistrean. Am auzit declarația lui Rogozin care a spus că astăzi este o prostie să discuți reglementarea transnistreană. Sunt oficiali ruși de cel mai înalt nivel și declarația lor nu prea indică disponibilitatea Rusiei de a discuta rezolvarea problemei transnistrene.”

Europa Liberă: Și atunci întrebarea mea este firească, iarăși, după mine: cu ce este mai bun Șevciuc decât Smirnov dacă el revine la masa de tratative și repetă, mai diplomatic, refrenul pe care l-a repetat Istrebceac, Lițcai, Smirnov care au fost sancționați pe timpuri de europeni cu interdicția de circulație în spațiul european?

Dumitru Ciubașenco: „În plan general, chiar statutul președintelui Transnistriei, el spune că președintele RMN, el trebuie să apere suveranitatea, constituția, etc.”

Europa Liberă: Ceea ce a construit Smirnov.

Dumitru Ciubașenco:
„Ceea ce a construit Smirnov. Șevciuc este mai pragmatic în această politică de pași mici. El discută probleme de transport, de schimburi umanitare, de telefonie etc.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, Dumneavoastră credeți că Șevciuc este mai breaz decât Smirnov?

Cornel Ciurea:
„Nu. Eu cred că funcția este mai importantă decât omul, și aici îi dau dreptate domnului Ciubașenco. Faptul că un președinte conduce o regiune îl condiționează și îl face să fie apărătorul intereselor acestei regiuni. Să nu ne imaginăm că Transnistria vreodată va ceda în fața Republicii Moldova. Niciodată nu va ceda și oricine se va afla în fruntea Transnistriei va negocia foarte dur cu autoritățile din Chișinău. Din această cauză Șevciuc nu poate să fie mai breaz decât
Transnistria are o postură dublă în raport cu Chișinăul. Este parte la negocieri și este un adversar cu care am avut un război.

Smirnov. El este parte în negocieri și dacă vreți, un adversar în același timp politic al Chișinăului, pentru că se opune și are un sprijin puternic. Deci, trebuie să-l tratăm ca atare, cu foarte multă neîncredere ș în același timp trebuie să obținem rezultate în procesul de negocieri, ceea ce este o sarcină foarte grea, pentru că Transnistria are o postură dublă în raport cu Chișinăul. Este parte la negocieri și este un adversar cu care am avut un război.”

Europa Liberă: Eu am avut norocul sau nenorocul vineri să-l însoțesc pe un coleg de-al nostru la Europa Liberă care a venit parașutat aici de la Bruxelles, de la o școală de regie, face un proiect video „O Moldovă, două, trei” și a trebuit să facem o lecție de geostrategii în teren, și l-am însoțit până la Tiraspol. El a făcut ochii mari cum face toată lumea când traversează acest hotar, unde trebuie să completezi o declarație, unde pe bune i se aplică o ștampilă, unde intră într-o țară care are grăniceri, care are vameși, are stemă, ”Stoi! Kto idiot?” etc. Și atunci iată de la acest punct cum se poate întoarce înapoi Șevciuc, Smirnov sau căpitanul de la vamă, de la hotar, chiar dacă i-ar spune Merkel e foarte bine în Moldova reunită?

Cornel Ciurea:
„Nu există o mare disponibilitate de reglementare a conflictului transnistrean. Fiecare parte, și în special Transnistria își consolidează poziția pe care o are de stat de facto, nu și de jure și din acest punct de vedere nu este foarte mult de făcut. Republica Moldova, și asta am arătat în anumite studii ale noastre, adică partea dreaptă – Chișinăul trebuie să încerce să mențină situația de status quo, de nici pace nici război, în condițiile în care nu există șanse foarte mari de a găsi o soluție pentru acest conflict. Pentru că și starea de status quo, de ici pace și nici război este o situație normală, este o normalitate a anormalului, o situație cu care ne-am obișnuit de 20 de ani și știm cum să trăim în asemenea condiții. Dacă vom schimba brusc situația s-ar putea să ne pomenim cu ceva mult mai prost decât avem acum. Deci, să nu ne imaginăm că situația în care ne-am aflat este una neapărat foarte proastă. Este una
Soluția pentru conflictul transnistrean ar putea fi mai proastă decât această menținere a situației existente.

acceptabilă, și Chișinăul cu orice preț, deocamdată, trebuie să mențină această situație, de aceea planurile de federalizare, oricât de tentante ar fi ele, trebuie privite cu foarte multă suspiciune și trebuie să știm exact de unde vin ele și cine le promovează. E o situație, dacă vreți, paradoxală. De multe ori soluția pentru conflictul transnistrean ar putea fi mai proastă decât această menținere a situației existente. Și încă un lucru: cred că Chișinăul trebuie totuși, să formuleze un plan de reglementare a conflictului, pe lângă legea din 2005, pe lângă strategia din 2011 care așa și nu a fost făcută publică și nici măcar adoptată, societatea civilă cu reprezentanții partidelor politice trebuie să cadă de acord asupra unui plan, unei strategii de reglementare.”

Europa Liberă: Dar un plan de care? Utopic ca și planul Iușcenco sau unul realist?

Cornel Ciurea: „Da. El poate fi și utopic, deși orice utopie poate să ajungă cândva la materializare.

Europa Liberă: Picătura chinezească?

Cornel Ciurea:
„Exact. De aceea cred că acest plan trebuie să existe, care poate fi irealizabil pentru moment, dar asta nu înseamnă că în 5, 10, 20, 50 de ani acest plan să nu poată fi, poate cu anumite retușări, să nu poată fi pus în aplicare.”

Europa Liberă: Iată ascultătorii probabil aud pe fundal un ferăstrău care taie copacul. Deci, cum reglementăm, tăiem copacul acesta și-l doborâm deodată, sau întâi crengile, domnule Ciubașenco? Politica pașilor mici care îi nemulțumește pe unii, că vezi Doamne facem cedări în fața transnistrenilor, acești ași ar fi putut folosiți ca o condiționalitate pentru marea reglementare, pentru revenirea în componența Republicii Moldova?

Dumitru Ciubașenco:
„Acest subiect de reintegrare este și în programul Guvernului și în planul cu Uniunea Europeană. Deci, europenii totuși cer ca acest conflict să fie reglementat. Însă eu sunt de acord cu domnul Ciurea, nici Transnistria, nici Rusia nu se grăbesc nicăieri. Ideea preferată a domnului Putin este Uniunea euro-asiatică. El se va ocupa cu acest lucru în următorii 6 ani, dar poate 12 ani. Între timp, în România poate apărea scutul anti rachetă american, ceea ce va da argumente în plus pentru menținerea status quo-ului și chiar pentru recunoașterea Transnistriei în viitor. Republica Moldova da, este cointeresată în reintegrarea țării, însă e clar că această lege din 2005 este o lege mai mult de nereglementare, o lege moartă, nimeni nu va accepta aceste condiții. Și a reglementa, și eu de multe ori, și am scris despre acest lucru, conflictul
Transnistria clar că trage înspre această uniune euro-asiatică. Perspectiva europeană este cam sumbră.

transnistrean înseamnă a crea un nou stat moldovenesc, nu se știe ce fel de stat va fi, federativ, confederativ, care va fi orientarea sa geopolitică. Deci, Transnistria clar că trage înspre această uniune euro-asiatică. Perspectiva europeană este cam sumbră. Deci, aceeași Germanie, ei nu vorbesc despre integrare europeană, ei folosesc alt termen, apropierea cu Europa, ceea ce este cu totul altfel. Mă rog, ne apropiem ne apropiem, asta nu înseamnă că aderăm la UE.”

Europa Liberă: Ne-am pornit, dar nu știm unde ajungem. Dar fac trimitere iarăși la o teză a unor observatori care spun, dacă de exemplu Merkel ar spune moldovenilor gata, sunteți acceptați ca și candidați pentru a face parte din Uniunea Europeană, partea dreaptă a Nistrului ar deveni mult mai atractivă pentru transnistrenii care știm foarte bine, pleacă masiv peste tot, inclusiv în Uniunea Europeană. Îmi spunea o colegă, o jurnalistă că Transnistria se depopulează cu tempo-uri mult mai rapide decât Moldova din dreapta Nistrului. La următorul scrutin se va vedea câți cetățeni cu drept de vot au rămas. În aceste condiții, ar putea transnistrenii să devină foarte interesați de Moldova dacă ar apărea șansa reală ca într-un scurt timp, în 10-15 ani Moldova să devină membră a Uniunii Europene?

Cornel Ciurea:
„Cred că totuși natura conflictului dintre elitele de la Chișinău și Tiraspol este ideologică și argumentele economice, argumentul de atractivitate de integrare europeană care în esență este un argument economic nu pot să influențeze prea mult politica regiunii transnistrene, care cu tot dinadinsul vrea să fie îndreptată cu fața spre Rusia. Și acest argument pro-rusesc al Transnistriei nu poate fi sub nici o formă
Se spune că conflictul poate fi reglementat de Chișinău și de Tiraspol, dar cred că decizia finală aparține atât Uniunii Europene cât și Rusiei.

subminat de momeli europene, cu iz european. Și asta este o problemă, deci de fapt, de asta vorbim că ne aflăm într-o capcană geopolitică, pentru că banii u cred că vor putea să rezolve această situație. E nevoie de concursul tuturor puterilor mari. Se spune că conflictul poate fi reglementat de Chișinău și de Tiraspol, dar cred că decizia finală aparține atât Uniunii Europene cât și Rusiei. Fără vocea Rusiei, și nu contează câtă populație va fi în Transnistria, fără consimțământul Rusiei acest conflict nu poate fi reglementat. Din această cauză, ideea atractivității integrării europene pentru Republica Moldova nu cred că, cântărește foarte greu pentru transnistreni.”

Dumitru Ciubașenco: „În genere, această idee de haideți să ne alipim la ce e mai atractiv este una incorectă. Sunt lucruri mai importante decât nivelul de trai, decât atractivitatea altui stat. Dacă să ne conducem de această abordare în lume ar trebui să rămână vreo 20 de state, Transnistria se lipește de Moldova, Moldova de România, România de Germania și toți rămânem acolo, așa toată America se lipește de Statele Unite și rămân vreo 20 de state, din acestea bogate, atractive, prospere, stabile, etc. Nu se întâmplă, adică dimpotrivă, noi vedem că statele se înmulțesc ca un sac de mazăre aruncat uscată.”

Europa Liberă: Sondajul de fapt, îl putem vedea, un posibil sondaj, îl putem vedea în zilele acestea la Tiraspol la consulatul rus, unde se re-perfectează pașapoartele expirate, și acolo este aglomerația pe care o vedem la Chișinău la consulatul României.

Dumitru Ciubașenco:
„Apoi este încă un moment. Dacă Rusia va primi regim fără vize cu Uniunea Europeană, ei speră să primească acest regim către olimpiada de la Soci.”

Europa Liberă: Pașaportul rusesc am înțeles că o să fie mult mai valoros.

Dumitru Ciubașenco:
„Pierde tot sensul. Chiar și pentru moldoveni această integrare europeană înseamnă posibilitatea de a călători în UE.”

Cornel Ciurea: „Da, dar cred totuși că Uniunea Europeană nu va accepta ca Rusia să primească acest drept.”

Dumitru Ciubașenco:
„Da, un pachet, în pachet poate să fie.”

Cornel Ciurea: „Cred că vor fi împreună cu ei.”

Dumitru Ciubașenco: „Cu Ucraina și cu Moldova.”

Europa Liberă: O posibilă concluzie, totuși, să revenim la vizita doamnei Merkel de dragul căreia, vizita am în vedere și nu cancelarul, se repară drumuri, se înnobilează Chișinăul. A propos, vă place acest machiaj, acest make-up cu ocazia vizitei, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Desigur că mi-ar plăcea ca acest lucru să se întâmple zilnic, nu doar cu ocazia venirii anumitor demnitari. Dar până la urmă e tradițional pentru moldoveni să îți vopsești gardul în momentul venirii unor oaspeți. Trebuie să acceptăm acest lucru.”

Europa Liberă: Bine, dar copiii nu se vor scoate sper de-a lungul drumului cu drapeluțe să fluture.

Cornel Ciurea:
„Eu cred că va fi o mobilizare a oamenilor care vor saluta venirea cancelarului, dar acest lucru se întâmplă și în alte state. E un gest de respect pe are îl datorăm unui stat puternic, ne place acest stat sau nu, e altă problemă, dar având în vedere că e mare putere regională probabil va trebui să scoatem, sau Guvernul va trebui să scoată oameni în stradă ca să fluture cu stegulețe și să salute venirea unui personaj important din elita politică internațională.”

Europa Liberă: Înainte de emisiune îi spuneam domnului Ciubașenco, îi aminteam bancul sovietic despre Brejnev care a ajuns în India, el tot mulțumea pentru ceai cu orice ocazie și la un moment dat gazdele enervate i-au spus: dar de ce doar pentru ceai mulțumiți? Și Brejnev le-a spus: dar restul totul vine de la noi, de ce să vă mulțumesc? Îmi cer scuze pentru acest banc exagerat de caustic, dar Merkel nu va spune același lucru domnule Ciubașenco? Mercedesurile sunt de la nemți.

Dumitru Ciubașenco:
„Clar că cea mai bogată țară europeană, a treia economie din lume, clar că ei se comportă, dar nu va spune, va fi foarte politicoasă, foarte corectă, va spune lucruri frumoase, cel puțin în public. După ușile închise, mai ales la întâlnirea cu investitorii germani poate se vor spune lucruri mai puțin plăcute. Cel puțin 3 firme, companii mari care lucrează în Moldova nu sunt mulțumite: Metrou, Suzuki și Tirex Petrol.”

Europa Liberă: Ca să nu mai zicem cei care au pierdut concursul pentru pașapoarte. Deci, Dumneavoastră credeți că Merkel vine în general cu o notă pozitivă pentru ceea ce face Chișinăul?

Cornel Ciurea:
„Eu cred că se vedea cel puțin la nivel public cu încurajări, cu asigurări că istoria de succes continuă, pentru că Republica Moldova continuă să rămână în imaginarul european o istorie de succes din considerente politice. Dar acest statut încă nu i-a fost
Povestea de succes este totuși un mit, nu o realitate palpabilă.

refuzat și cred că această vizită are menirea să consolideze, după cum am spus în imaginar, această imagine de istorie de succes. Dar deja vor apărea anumite note critice, pe lângă încurajări, pentru că nu poți la nesfârșit perpetua un mit. Și cu toții cunoaștem când ne trezim dimineața, în bucătărie ne sorbim cafeaua, că povestea de succes este totuși un mit, nu o realitate palpabilă.”

Dumitru Ciubașenco: „Sunt lucruri foarte simple, care pot fi făcute fără nici o intervenție a demnitarilor din Europa. Iată, noi vedem, s-a schimbat ministrul de interne și deja niște lucruri vizibile: poliția rutieră se mișcă, se prind bandiții, deci poate fi făcută această disciplină, ordine, lupta cu corupția, încasări la buget, pot fi făcute fără mari imbolduri din Occident.”

Europa Liberă: Domnul Ciurea spune că Moldova va continua să fie tratată ca un potențial partener, dar mai mult decât atât, va primi un bonus mai mult decât a primit acum sau lucrurile vor rămâne așa cum sunt?

Dumitru Ciubașenco: „Moldova și așa primește foarte mari fonduri în raport de PIB, de mărimea bugetului.”

Europa Liberă: În expresie financiară. Dar în expresie de sprijin?

Dumitru Ciubașenco: „Dumneavoastră știți că eu sunt eurosceptic în acest sens. Eu nu cred că Moldova are perspectiva aderării la UE.”

Europa Liberă: Deci nu este momentul acum Merkel să le dea un bonus în plus?

Dumitru Ciubașenco: „Însăși vizita este un bonus.”
XS
SM
MD
LG