Vacanta studenţilor se apropie de sfîrşit si una dinprincipalele griji ale tinerilor care vor să facă studii universitate este de unde şi în ce condiţii pot să obţină credite pentru studiile lor. O relatare de la Tamara Grajdean.
Împrumuturi pentru studenţi acordă două bănci moldoveneşti, în condiţii ce nu diferă prea mult de alte formule de creditare. Beneficiarii trebuie să fie angajaţi şi să aibă un venit stabil pentru a restitui ratele lunare şi dobânzile ce pot oscila între 17 şi 21 la sută. Pentru persoanele care nu au un loc de muncă părinţii sunt cei care garantează restituirea împrumutului. Studenţii pot lua cu împrumut de la o mie până la 30 de mii de lei. Pentru a minimiza riscurile, băncile tratează cu prudenţă această categorie de clienţi. Iată ce spune reprezentanta unei bănci comerciale, Olga Bejenaru:
„Se întâmplă situaţii când sunt întârzieri, la stabilirea graficului de rambursare se analizează atât posibilităţile financiare, veniturile familiei, dacă vorbim despre un tânăr care nu activează şi nu are venituri, cât şi cheltuielile familiei respective, astfel banca analizează atât posibilităţile financiare ale clientului, veniturile, cât şi cheltuielile, pierderile, anume pentru a evita situaţiile de nerambursare a creditului.”
Olga Bejenaru recunoaşte că cea mai mare încredere inspiră studenţii din anul terminal sau persoanele care fac studii postuniversitare:
„Este un credit care suma maximă nu va depăşi suma contractului pentru studii, termenul de contractare şi de rambursare a acestui credit este de la şase la 36 de luni, dacă vorbim despre un student care este în ultimul an şi doreşte să achite contractul de studii, studiile vor fi de un an de zile el poate să îl ramburseze in 36 de luni, este un produs care este tot mai popular, care poate fi utilizat de studenţii care fac studii de masterat, de doctorat.”
Un împrumut bancar înseamnă nu doar să faci rost de bani, ci să te angajezi într-o experienţă de planificare a cheltuielilor în echilibru cu veniturile. Despre valoarea creditelor ca metodă de responsabilizare a tinerilor am stat de vorbă cu preşedintele Alianţei Studenţilor din Republica Moldova, Terentie Carp. El şi-ar dori ca băncile să ţină cont de posibilităţile reale de angajare a tinerilor pe durata studiilor şi după absolvire:
„Oricare investiţie în primul rând în tineret şi mai ales în învăţământ este binevenită, un efect pozitiv ar fi că ei ar fi puţin mai motivaţi să înveţe şi după asta să-şi găsească un job pentru a achita creditul pe care l-au luat, adică s-ar simţi puţin mai responsabili şi totuşi aici iarăşi ne confruntăm cu un risc care este şomajul. Alt aspect este că deşi în Europa este o practică absolut normală pentru studenţi de a-şi lua credite şi de a nu împovăra părinţii, la ofertele care sunt disponibile actualmente pe piaţă ratele ratele sunt puţin cam mari, structurile financiare care propun astfel de servicii ar trebui să ofere, să zicem o rată mai avantajoasă ţinând cont de faptul că ei sunt studenţi.”
Nici expertul Ion Tornea nu se arată foarte încântat de oferta de împrumuturi pentru studenţi:
„La noi lipsesc programele sau schemele de creditare clasice din ţările occidentale. Creditele care se reclamează ca credite pentru tineri pentru studenţi, de fapt nu se deosebesc cu nimic de creditele de consum personal obişnuite. Ca să acceseze un astfel de credit orice tânăr orice student trebuie să aibă o sursă de venit, asta înseamnă că ori trebuie să lucreze, să fie angajat în acelaşi timp cu studiile ori trebuie să achite creditul din alte surse, transferuri de peste hotare sau banii părinţilor, de asta nu le putem numi credite pentru studenţi.”
Ce soluţii sunt aplicate în statele avansate? Experţii spun că programele de creditare pentru studenţi sunt acoperite din fondurile statului şi presupun o perioadă de rambursare de peste 20 de ani, din momentul în care tinerii se angajează în câmpul muncii. Astfel statul încurajează şi familiile nu tocmai înstărite să îşi trimită copii la studii, realizând la modul practic democratizarea învăţământului.
