În Ucraina continuă disputa provocată de aşa numita lege care statuează principiile de utilizare a limbii de stat – numită de oponenţi şi legea limbii ruse. Preşedintele Victor Ianukovici a ratificat miercuri legea, trecută deja prin parlament, dar a anunţat şi înfiinţarea unui grup de experţi care să facă anumite modificări. Ileana Giurchescu rezumă relatările agenţiilor de presă internaţionale:
Dezbaterile de acum mai bine de o lună din Parlament, pe marginea acestei legi, au provocat manifestaţii de protest – în faţa Parlamentului – şi încăierări între aleşii poporului, în Parlament. Preşedintele legislativului, Vladimir Litvin, era pe punctul să-şi dea demisia dar până la urmă, Partidul Regiunilor al preşedintelui Ianukovici a reuşit să treacă legea prin Parlament.
Legea nu dă limbii ruse sau altei limbi minoritare statut de limbă oficială, care rămâne rezervată ucrainenei. Dar, în regiunile unde o minoritate reprezintă cel puţin 10% din populaţie, limba acelei minorităţi poate fi folosită în administraţie, şcoli sau sistemul sanitar.
Ion Popescu, preşedintele Uniunii inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina” şi deputat în Rada Supremă explica, la începutul lunii iulie, înainte de adoptarea legii, cum ar trebui să funcţioneze aceste limbi regionale:
Legea, ratificată ieri de preşedinte, nu face decât să scoată în evidenţă, încă odată, falia lingvistică dar şi politică dintre estul rusofon al Ucrainei şi vestul pro-occidental dar şi profund naţionalist.
Oponenţii noii legi, conduşi de Partidul Patriei al fostului premier Iulia Timoşenco, au promis că vor anula legea dacă vor câştiga alegerile parlamentare din octombrie. Pentru că în opinia lor, legea ar pune în pericol supravieţuirea limbii ucrainene, ca unică limbă de stat, în toată ţara. S-ar putea spune că se tem de apariţia unui „separatism lingvistic”. Mai mult, ei au îndemnat consiliile regionale să boicoteze aplicarea legii şi au cerut parlamentarilor să lanseze procedura de suspendare a preşedintelui. Partidul Patriei declara miercuri că legea a fost adoptată, încălcând „prevederi ale Constituţiei şi proceduri parlamentare, fiind astfel oricum ilegală”.
Unii experţi, citaţi de agenţiile de presă, remarcă faptul că în Parlament nu au fost discutate şi amendamentele propuse, ceea ce poate fi considerat un abuz. La fel, legea ar încălca anumite prevederi constituţionale. Este probabil şi motivul pentru care preşedintele Ianukovici a anunţat miercuri, după ce semnase legea, că va înfiinţa un grup de experţi însărcinat să propună schimbări. Care, se arată în declaraţia oficială a preşedinţiei, vor garanta” utilizare şi prezervarea limbii ucrainene în toate domeniile” dar şi „libera dezvoltare a tuturor limbilor vorbite în Ucraina”.
