Linkuri accesibilitate

„Investiţiile - unica soluţie pentru o țară cu un nivel de sărăcie pronunțat”


Vilnius, vedere a orașului vechi
Vilnius, vedere a orașului vechi

Igor Klipii: „voinţa politică poate transforma argumentarea din negativă în pozitivă.”


Europa Liberă: Să vorbim despre importanţa intensificării cooperării moldo-lituaniene cu atât mai mult că în 2013 în a doua jumătate a anului Lituania va prelua președinția la Consiliul UE. Dar pe perioada preşedinţiei Lituaniei va avea loc şi un important eveniment în cadrul Parteneriatului Estic chiar la Vilnius.

Igor Klipii:
„Lituania în cadrul preşedinţiei sale a Consiliului UE prevede să-şi axeze activitatea inclusiv pe dimensiunea este
Ambasadorul Igor Klipii
Ambasadorul Igor Klipii
europeană. Moldova în cadrul Parteneriatului Estic ar fi una din una din preocupările importante, principale pentru Lituania. Parteneriatul Estic rămâne una din priorităţile sale. De rând cu problema energetică. În cazul dat, depinde foarte mult şi de noi cum vom fi pregătiţi să cooperăm în cadrul acestor priorităţi.”

Europa Liberă: Domnule Klipii, să ne spuneţi cât de util şi câte avantaje a avut şi va mai avea R. Moldova de la acest aranjament Parteneriatului Estic?

Igor Klipii:
„Noi am reuşit, cel puţin pentru moment, să ne evidenţiem ceea ce este bine. Evident că anturajul geopolitic, evoluţiile din cadrul UE influenţează cert deciziile care pot fi luate vis-a-vis de R. Moldova. Însă, totuşi, 51% din ceea ce se decide referitor la R. Moldova depinde şi de noi. deci noi trebuie să ne urmăm de o manieră foarte fermă scopul.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să faceţi o paralelă între felul cum a acces Lituania pe această cale şi felul cum îşi doreşte Moldova să ajungă în acest club pan-european.

Igor Klipii:
„Lituania a avut acest scop, l-a atins, de integrare euro-atlantică. Deci eu nu au avut dileme false. Au fost un scop pe care ei şi l-au pus, l-au realizat şi reiterează în permanenţă faptul că ei au ales foarte corect scopul, l-au atins şi nu regretă. Şi că integrarea deplină este unica soluţie de viitor pentru Lituania. Poate anume acest lucru noi trebuie să-l preluăm, anume decizia de a urma un scop pînă la capăt.”

Europa Liberă: A contat mai mult voinţa politică pe interior sau sprijinul pe care l-au avut din exterior?

Igor Klipii:
„Domnul Landsbergis menţionează de câte ori poate că realizările Lituaniei sunt rezultatul voinţei poporului lituanian, lituanienilor şi a elitei politice care i-a reprezentat în realizarea acestor scopuri. Ei consideră, declară şi, bun, e o manieră de a se afirma şi asta, de a spune că noi am ţinut cont de realităţile internaţionale şi am ştiut să impunem agenda noastră pentru a obţine rezultatele pe care ni le-am dorit.

De exemplu, faptul că Lituania a realizat prima retragerea trupelor militare ruseşti înainte de a pleca ele din Germania. Iar în momentul în care ele s-au retras din Germania şi au venit în
Vedere din Kaliningrad
Vedere din Kaliningrad
regiunea Kaliningrad toţi considerau că asta va fi o stavilă de netrecut pentru Lituania, pentru a adera la NATO. Ei au spus că „noi am transformat acest anti-argument, în argument pro.” Demonstrând încă o dată că voinţa politică poate transforma argumentarea din negativă în pozitivă.”

Europa Liberă: Acum ca să mai străduim un pic asupra voinţei poporului. Cum de le-a reuşit lituanienilor să promoveze reformele, să treacă şi prin terapii de şoc, să lupte cu corupţia. Şi de ce mai greu îi este R. Moldova şi cetăţenilor ei după 20 de ani de independenţă?

Igor Klipii:
„E o problemă care ţine de istoria noastră, şine evident şi de spaţiul geopolitic în care ne aflăm. Totuşi Lituania s-a aflat la frontiera UE cu mult înainte de noi. Deci noi am obţinut această frontieră europeană doar după aderarea României. Sunt lucruri care nu puteau fi depăşite.

Privind în urmă nu cred că noi eram în stare să facem aceeaşi paşi concomitent cu Lituania. Din cauză că exista o realitate de care noi nu ne putem dispensa. Dar sunt şi lucruri care ţin de felul nostru de a fi, de a reacţiona. Suntem latini, suntem mai impulsivi probabil, mai nerăbdători. Ei sunt mai tenace în modul de a aborda problema, mai rezistenţi uneori.

De exemplu, şi criza internaţională care i-a afectat pe toţi, iar pe lituanieni sau pe ţările baltice, în mod special, ele au pierdut până la 15-20% din PIB. Modul în care ei au confruntat i-a adus drept exemplu. Ei au fost suficient de economicoşi, dar pe de altă parte, au găsit şi anumite pârghii economice pentru ca să evite măsurile de austeritate extremă, pentru a menţine economia în viaţă. Şi acum, sunt într-un trend crescător a economiei şi este un exemplu pentru celelalte ţări, inclusiv pentru Grecia. Iarăşi este felul lor de a fi probabil, care îl putem prelua. Dar noi nu putem prelua tot de la lituanieni.”

Europa Liberă: Pentru că realităţile sunt altele aici?

Igor Klipii:
„Şi ei sunt alţii, şi noi suntem alţii. Dar ceea ce putem prelua este anume modul de abordare a problemei serios, profund, pe termen lung. De exemplu, în toamnă urmează alegerile parlamentare din Lituania. Probabil scena politică se va modifica serios. Partidul de guvernământ care, cel puţin în momentul de faţă, este într-o scădere de popularitate foarte serioasă, face posibil ca guvernarea să treacă spre stânga. Dar deja lituanienii au avut semnate la nivel politic, naţional un fel de pact privind modul de gestionare a preşedinţiei europene.

Deci, ei abordează problema pe termen lung. Chiar dacă se va schimba guvernarea, partidele de la guvernare, ele vor urma agenda stabilită de comun acord între opoziţia actuală şi guvernarea. Este, iarăşi, un element care ne deosebeşte.

Vilnius, capitala Lituaniei
Vilnius, capitala Lituaniei
Alt element este că există omogenitate. Populaţia reacţionează de o manieră omogenă la problemele care vizează naţiunea, statul lituanian. În R. Moldova, din păcate, această omogenizare politică, inclusiv cea socială este încă în evoluţie. Poate ar fi handicapul nostru principal. Atunci când societatea şi prin consecinţă elita politică va aborda anumite probleme strategice, de interes naţional de o manieră mai mult sau mai puţin similară. Atunci când există divergenţe, uneori profunde, evident că este greu să găseşti un rezultat care ar satisface mai mult sau mai puţin toate părţile din societate.”

Europa Liberă: Dar cum au reuşit ei armonios să integreze minorităţile?

Igor Klipii:
„Mai există anumite divergenţe, mai există anumite probleme. Nu pot spune că este o situaţie ideală, dar este una din marele realizări care ţine iarăşi de omogenizarea societăţii. Fiindcă au găsit calea prin care s-a impus un set de valori naţionale de o manieră în care celelalte minorităţi nu le-au respins şi le-au acceptat.

În societatea lituaniană nu există segmente de populaţie care ar contesta statul lituanian în forma în care este şi în perspectivele pe care şi le-a propus. În republica Moldova am impresia că există încă unele segmente, poate că nu sunt foarte numeroase, care văd uneori radical diferit cum funcţionează statul, cum trebuie el să funcţioneze şi care direcţie trebuie să o urmeze.”

Europa Liberă: Cât de mult contribuie la dezvoltarea statului lituanian atragerea investiţiilor străine? Şi cât de mult joacă fiesta acest subiect pentru Republica Moldova?

Igor Klipii:
„Lituanienii şi ţările baltice au fost liderii, până nu a venit România într-un fel şi în prezent ei concurează, la volum de investiţii per capeta venite în ţară. Lituanienii, din câte îi cunosc eu, sunt mare profesioniști în modul de a gestiona, de a atrage investiţiile. Sper să reuşim ca o companie foarte importantă din Lituania să vină în R. Moldova, este vorba de grupul Arvi care
Pentru o ţară mică, cu o moştenire grea, cu un nivel de sărăcie, din păcate, pronunţat, investiţiile sunt unica soluţie.
Write your quote footer here...

produc îngrășăminte pentru agricultură, prelucrează deşeuri în domeniul agriculturii şi crescătorii de curcani. Curcanii fiind una din marele specialităţi a Lituaniei. Şi ei urmează, sper, să vină în R. Moldova. Deja au fost stabilite primele contacte.

Dar iarăşi va fi o investiţie, de fapt o utilizare a fondurilor europene, pe care ei le vor obţine. Pentru o ţară mică, cu un background, cu o moştenire grea, cu un nivel de sărăcie, din păcate, pronunţat, investiţiile sunt unica soluţie. Deci, noi trebuie să luptăm aceste investiţii.”

Europa Liberă: Dar bănuiesc că investiţiile care vin în Lituania sau reprezentanţii investitorilor care vor să facă investiţii în această ţară nu îşi pun problema că e un stat corupt.

Igor Klipii:
„Sunt ferm convins că Moldova astăzi nu este mai coruptă decât a fost 5-6 ani în urmă. Diferenţa ar fi că noi vorbim mai mult despre acest fenomen.”

Europa Liberă: Dar pentru investitori contează birocraţia, corupţia sunt impedimente.

Igor Klipii:
„Evident, în mod cert, mai ales pentru investiţiile serioase în economie asta ar fi o problemă. Eu cred că situaţia
La Vilnius
La Vilnius
actuală se datorează nu numai problemelor existente, cât şi crizei care afectează întreaga lume. Investiţiile au scăzut peste tot.

Noi nu putem să spunem că investiţiile în Moldova nu vin din cauza că noi am fi cumva lideri la corupţie, nu este adevărat.”

Europa Liberă: Relaţiile ruso-lituaniene cum se văd de acolo, din Lituania?

Igor Klipii:
„Lituanienii le consideră foarte pragmatice. Dar pe de altă parte, ei sunt chiar şi penalizaţi cumva pentru poziţia lor anti-rusă, în unele cazuri. De exemplu, ei plătesc cel mai scump gaz din Europa şi cu 15 la sută mai mult decât letonii şi estonienii. Din cauza inclusiv şi a declaraţiilor uneori foarte usturătoare pe care le fac, inclusiv şi acţiunile practice care le-au aplicat.

De exemplu, un combinat de prelucrare a petrolului a fost cumva forţat vândut altor ţări, altor investitori şi din principiu nu s-a dorit vânzarea lui către Federaţia Rusă. Federaţia Rusă a stopat livrarea petrolului, deci s-au început problemele. În afară de asta, Lituania a implementat pachetul energetic trei european fără ca UE să insiste pe implementarea lui acum. Deci el a fost elaborat ca perspectivă politică în domeniul energeticii de către UE, lituanienii l-am implementat. Gazpromul a protestat, dar până la urmă s-a conformat şi la acceptat.

În acest sens, ei sunt foarte tenace şi uneori nu au teama asta de a aborda problema de o manieră foarte dură. Lituanienii sunt în sensul ăsta foarte pragmatici, inclusiv şi cu noi. Nu pot spune că ar acorda suportul pentru R. Moldova absolut necondiţionat şi chiar dezinteresat. Dar din momentul în care au un angajament, lituanienii îl duc până la capăt. Şi ei ar fi bucuroşi în mod absolut sincer ca noi să apelăm la suportul, la ajutorul din partea Lituaniei, asta o pot certifica cu siguranţă. Acum au fost şi câteva activităţi dedicate evenimentelor...”

Europa Liberă: Prilejuite de 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Lituania.

Igor Klipii:
„Da, au fost conferinţe organizate şi aici, au fost organizate şi în Lituania. Sperăm că şi Ambasada va organiza ceva în mod particular. O conferinţă am iniţiat să văd dacă reuşim. Şi în cadrul acestor reuniuni a participat şi domnul Snegur, primul preşedinte al R. Moldova. Domnul Ghimpu a fost prezent în calitatea lui de fost parlamentar şi persoană care împreună cu alţi deputaţi au votat în Parlament declaraţia de recunoaştere a independenţei Lituaniei. Moldova a fost atunci primul stat, fie şi nerecunoscut, dar lituanienii au apreciat gestul curajos al Moldovei.”

Europa Liberă: Moldova a fost primul stat care a recunoscut independenţa Lituaniei.

Igor Klipii:
„Da, dar noi ne fiind în acel moment încă recunoscuţi, oficial este Islanda. Dar ei oricum menţionează faptul că Moldova
Pagină din „Moldova suverană” din 2001
Pagină din „Moldova suverană” din 2001
este primul stat care a recunoscut independenţa Lituaniei. Este o persoană, doamna Laima Andrikiene, europarlamentar lituanian, care era prezentă în sala Parlamentului în momentul când se vota această declaraţie a Parlamentului Re. Moldova. Ea permanent este foarte deschisă, vine la Ambasadă, ne felicită cu Ziiua independenţei.

Cu siguranţă noi trebuie să ţinem cont de faptul că generaţia de persoane, de politicieni care au în memorie aceste lucruri, această apropiere care a existat între noi pe timpul imperiului Uniunii Sovietice, trebuie utilizată la maxim.”
XS
SM
MD
LG