Artiom Maister: „Cel mai mult mă preocupă cărţile din domeniul social, analitice, din domeniul sociologiei. Deci, ultima carte pe care am citit-o în drum, recent, fiind într-o deplasare, a fost „Şocul viitorului” de Alvin Töfler. O carte cu mai multe exagerări. O carte scrisă într-un limbaj mai puţin ştiinţific, dar care, totuşi, prezintă un interes. De ce? Pentru că autorul încearcă să mediteze asupra viitorului societăţilor asupra modalităţii de evoluţie a lucrurilor într-o societate. Şi, totodată, meditând asupra influenţei lor asupra omului concret, individului.”
Europa Liberă: Când preferi să citeşti?
Artiom Maister: „De cele mai dese ori citesc când sunt la odihnă, când sunt în transport, mă refer la deplasări de durată mai lungă. În rest, în viaţa de zi cu zi, din păcate nu prea am suficient timp, dar mă strădui cel puţin să găsesc câteva zeci de minute pentru a deschide o carte şi cel puţin de a prinde câte o idee, câte un citat.”
Europa Liberă: De ce mai e utilă astăzi carte, în era informaţională în care trăim?
Artiom Maister: „În primul rând vreau să menţionez confortul de interacţiune cu cartea. Cartea fiind un obiect material, palpabil, cu care intri într-o situaţie care te influenţează. Deci, este o oarecare comunicare între tine şi carte. Ea îşi creează dispoziţie, pur şi simplu, reieșind din felul în care arată, reieşind din calitatea hârtiei pe care o simţi ş.a.m.d.
Plus la asta, cartea nu te forţează, nu te obligă, nu te impune, îţi oferă posibilitatea să o pui deoparte, să te gândeşti, să revii la ea. Pe când citind de pe monitor eşti oarecum forţat, grăbit. Calculatorul este un dispozitiv multifuncţional cu care interacţionezi nu numai pentru a citi o carte, dar şi pentru o obţine informaţii, a prelucra informaţii, a comunica cu alţi oameni. Deci, nu există acea interacţiune, acel contact. Iar cartea fiind totodată un obiect în sine cu un conţinut foarte specific, concret, doar unul singur.”
Europa Liberă: Sau cum spunea Victor Hugo „cărţile sunt prieteni reci, dar siguri”. Tu, cum îşi selectezi aceşti prieteni?
Artiom Maister: „Cărţile sunt ca oamenii. De ce? Pentru că fiecare îşi are un anumit caracter al său, un anumit temperament, limbaj, o anumită modalitate de a se dezvălui. Cartea este, cum am mai spus, unică, ca un partener de viaţă, ca o femeie. Eu selectez cărţile reieşind, în primul rând, din similaritatea intereselor şi similaritatea întrebărilor care mă frământă.
Spre exemplu, când ai nevoie de a pătrunde în esenţă, de a înţelege mai bine o situaţie de comunicare cu celălalt, poţi de exemplu să-l deschizi pe Sartre şi să simţi, practic să treci încă o dată prin experienţă de comunicare să zicem nereuşită sau neînţeleasă. Şi, totodată, să capeţi o anumită înţelegere – care sunt efectele comunicării, cine este celălalt cu care comunici. Iată comunicarea cu oamenii din jurul tău nu îşi oferă acea posibilitate de a ieşi din anumite limite culturale, geografice.
Pe când cartea îţi oferă o multitudine de perspective, o multitudine de viziuni din diferite perioade istorice, din diferite culturi, segmente ale vieţii sociale. Şi acest lucru îţi permite să ai o flexibilitate şi o libertate de deplasare şi de comunicare atât în timp, cât şi în spaţiu.”
